Proiect controversat pentru zona ultracentrală a Timișoarei

Pe ordinea de zi a ședinței în plen a Consiliului Local Timișoara de ieri s-a aflat un proiect de hotărâre referitor la un plan urbanistic zonal de reconfigurare a zonei în care se află clădirile fostului Liceu de Arte Plastice și Inspectoratului școlar județean.

Ordinul Arhitecților din România – filiala Timiș (OART) nu este de acord cu acest proiect. „Constatăm că, din păcate, nici una dintre observațiile ridicate de OART nu au fost incluse în documentația finală, trimisă spre aprobare CLT, cum de altfel nu au fost incluse nici unul dintre punctele de vedere exprimate de către ceilalți participanți la dezbaterea publică menționată. În aceste condiții, dezbaterea publică a proiectelor de urbanism de interes larg rămâne doar un exercițiu de imagine, fără a contribui la îmbunătățirea soluțiilor propuse și la armonizarea diferitelor puncte de vedere referitoare la un proiect sensibil pentru orașul nostru.

OART susține dezvoltarea sustenabilă a municipiului Timișoara, în conformitate cu nevoile contemporane ale orașului și cu regulile de bună practică. Totodată, reafirmăm nevoia unui echilibru just între interesul public și cel privat, ambele având rolul lor în dezvoltarea urbană. Pentru a atinge acest echilibru, este nevoie de o dezbatere constantă și transparentă între toți factorii implicați: investitori, administrație, specialiști în domeniu și societate civilă.

În cazul de față, PUZ – <<MIXED USE – ZONA CENTRALĂ>>, considerăm improprie și pripită asumarea de către administrația publică, printr-un protocol direct cu proprietarul terenului, a unor indici urbanistici și a unor demersuri de declasare a ansamblului cu statut de monument istoric. Stabilirea unor indici urbanistici de dezvoltare a terenului se face în baza unei documentații de tip PUZ, aprobată în ședință publică de către consiliul local prin hotărâre, după parcurgerea etapelor legale și obținerea tuturor avizelor și autorizărilor necesare. Legislația în vigoare
prevede dreptul de preempțiune al administrației locale în cazul tranzacționării imobilelor cu statut de monument istoric sau aflate în zona de protecție a monumentelor istorice. În cazul unor imobile cu poziție urbană importantă sau care sunt importante pentru istoria și cultura locală (și în cazul fostului Liceu de Arte Plastice este vorba de ambele cazuri) este recomandabil ca decizia de a exercita sau nu dreptul de preempțiune să nu fie un simplu act birocratic ci să se ia în urma consultării administrației cu societatea civilă și cu specialiștii din domeniu. Considerăm că exercitarea acestui drept de preempțiune în cazul fostului Liceu de Arte Plastice ar fi fost benefică pentru oraș, mai ales în contextul obligațiilor asumate prin titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021”, se arată într-un comunicat al OART.

Arhitecții au mai multe observații, prima referindu-se la regimul de înălțime propus. Pe strada 20 Decembrie 1989, clădirea propusă are o înălțime de 23,50 metri la cornișă + un etaj retras la cota +26, comparativ cu înălțimea de 20 de metri la cornișă a clădirii primăriei.

OART consideră că înălțimea propusă este prea mare, depășirea cornișei primăriei fiind de evitat, atât din motive urbanistice care țin de percepția străzii 20 Decembrie 1989 în lungul axei sale, cât și din motive de simbolistică urbană. Acest punct de vedere se regăsește și în avizul de principiu emis de Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.

De asemenea, pe strada Patriarh Miron Cristea, clădirea propusă are o înălțime la cornișă de +22,50 metri, cu un etaj retras la cota +26 de metri, în opoziție cu clădirea Mitropoliei Ortodoxe Române, care are o înălțime la cornișă de doar +10,50 metri, rezultând astfel un profil stradal dezechilibrat. Arhitecții consideră corectă retragerea corpurilor înalte ale propunerii către interiorul parcelei, astfel încât frontul rezultat să fie echilibrat din punct de vedere al cotei cornișei pe ambele părți ale străzii.

În privința celor două clădiri, OART susține următoarele: „Considerăm benefică și imperios necesară intenția de păstrare a clădirii Inspectoratului Școlar, fiind vorba de o lucrare a lui Laszlo Szekely, un arhitect emblematic, care a adus o contribuție decisivă la imaginea Timișoarei moderne. În același timp atragem atenția asupra faptului că propunerea elimină total acoperișul existent și o integrează într-un front continuu la nivelurile P și P+1 și o <<încalecă>> cu construcții noi, fapt care duce la modificarea completă a imaginii originale a casei.

Practic, nu se poate vorbi de aceeași clădire din cauza absenței acoperișului, care este parte integrantă din arhitectura casei și din cauza înglobării ei într-o structură tip big-box care acoperă o mare parte a terenului disponibil. Întrucât este vorba despre o clădire  parte a unui ansamblu monument istoric (Ansamblul urban II, cod LMI TM-II-a-B-06100), considerăm că soluția corectă este păstrarea clădirii în integralitatea ei, inclusiv acoperișul și lăsarea unui spațiu perimetral de protecție față de intervenția modernă.

Aceeași metodă de operare este recomandabilă și pentru porțiunea din fostul Liceu de Arte Plastice ce se va păstra: menținerea acoperișului și a spațiului perimetral. Intenția inițiatorului PUZ, de a aloca o suprafață de teren pentru o dotare de uz public, prin realizarea unei piațete în apropierea intersecției dintre str. 20 Decembrie 1989 și bd. Loga
este lăudabilă și binevenită, fiind un gest prin care comunitatea locală beneficiază în urma dezvoltării urbane
propuse. Dată fiind importanța în cadrul soluției a acestui spațiu public, considerăm că se impun următoarele
observații: relația piațetei cu colțul de clădire propus în această zonă trebuie semnificativ îmbunătățită. (…)

Străpungerea pietonală între bd. Loga și bd. Mihai Eminescu are un traseu aleator, care nu unește puncte de interes sau nu oferă un traseu pietonal mai avantajos, din acest motiv riscând să nu fie atractivă pentru pietoni. Pentru a corecta acest lucru este necesară găsirea unui alt traseu pietonal, corelat cu determinanții urbanistici, care să răspundă mai bine cerințelor de mai sus.

(…) Cu toate că documentația se referă la un ansamblu monument istoric clasat, nu se face nici o referire la protejarea patrimoniului construit, respectiv clădirile existente în acest moment pe teren și măsurile pentru
protejarea lor. Nu există o definire clară a interesului public în acest caz și regulile pentru apărarea sa. (…) Interesul
public major este ca, pe acest sit atât de important pentru oraș și pentru memoria colectivă a comunității, produsul final să fie un ansamblu urban de înaltă calitate, realizat după regulile de bună practică și care să răspundă atât cerințelor investitorului, cât și celor ale administrației publice, specialiștilor și societății civile”, susțin reprezentanții arhitecților timișoreni.

Totul pentru o bandă auto în plus?

Reprezentanții USR Timișoara se opun, și ei, proiectului. „Trebuie să luăm în serios propunerile cu care vine acest Plan Urbanistic Zonal care, în acest moment, permite să se construiască aproape fără limite, cu o densitate foarte mare. Se va permite demolarea clădirilor istorice, se pot păstra doar fațadele. O parte a planului este ca pe o mică bucată de teren, cam 400 de metri pătrați, să se construiască încă o bandă auto. O bandă auto, cam acesta este prețul la care a vândut primăria dreptul de a face – mai mult sau mai puțin – orice, pe acest teren!

Ne opunem acestui proiect alături de alte mii de timișoreni care nu doresc ca patrimoniul oraşului să fie batjocorit. În acest moment avem aici două clădiri istorice importante: fostul Liceu de Arte Plastice și Inspectoratul Școlar care funcționează în fostul internat al liceului israelit. Împreună, aceste două clădiri formează un ansamblu care este și înscris pe lista monumentelor istorice. O altă mare parte a terenului nu are nici o construcție, iar momentan
o bucată de teren este folosită acum ca și parcare privată!

<<Suntem fermi: noi toți ne dorim o investiție în acest loc! Noi toți vrem să se dezvolte orașul, să fie revitalizate cartierele istorice, cu tot cu idei noi, construcții noi, cu arhitectură captivantă, interesantă, nouă. Dar acest lucru nu se poate obține cu buldozerul!>>”, a declarat candidatul USR la Primăria Timișoara, Dominic Samuel Fritz.

„Clădirile istorice sunt o resursă finită. Generațiile anterioare ne-au lăsat moștenire o arhitectură impresionantă.
Care va fi moștenirea noastră – distrugerea lor? Pentru că nu vorbim doar despre două clădiri istorice, vorbim despre viitor și propria noastră identitate. Întrebările fireşti care se impun în asemenea situaţie sunt: cui aparţine acest oraș? Pe cine ascultăm în procesul de luare a deciziilor? Ce înțelegem prin modernizare? Vrem să avem un oraș superficial, în care nu rămân decât fațadele, sau un oraș cu personalitate, în care valorificăm trecutul pentru un viitor mai bun pentru toți? <<Haideți să dezvoltăm acest loc special cu cap. Haideți să oprim acest Plan Urbanistic Zonal care va permite distrugerea clădirilor de patrimoniu. Noi suntem acum vocea oraşului, vocea locuitorilor care se opun distrugerii aproape fără discernământ, în detrimentul păstrării unor valori istorice care vor fi irecuperabile>>”,
a mai adăugat Dominic Samuel Fritz.

Având în vedere că o parte a consilierilor locali se opunea proiectului, primarul Nicolae Robu l-a retras de pe ordinea de zi. Aleșii care au avut nelămuriri au fost invitați la o întâlnire în cadrul căreia să li se ofere detaliile tehnice necesare pentru a înțelege beneficiile proiectului, astfel că acesta rămâne de actualitate și se va afla pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Proiect controversat pentru zona ultracentrală a Timișoarei

  1. Din pacate in Timisoara nu a existat niciodata un plan general care sa fie impus celor care construiesc si nu vorbesc doar de prezent ci si de trecut, sunt cladiri cu P langa cladiri P+3+M de-alungul strazilor din zona veche iar in prezent se construieste fara noima case inghesuite, cu strazi inguste, fara trotuare. Si in prezent cladirile fostului liceu faceau nota discordanta cu cladirile din jur si dupa parerea mea nu au nici o valoare arhitectonica si ar trebui sacrificate fie si doar pentru simplu motiv de a fluidiza circulatia pe bulevard

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *