Problemele din Ciarda Roşie îşi caută rezolvarea de câteva decenii

„Stăm aici de 50 de ani şi de atunci avem aceleaşi trotuare. Sesizăm de multă vreme acest lucru la primărie, dar nimic. Pur şi simplu nu se poate circula pe ele. Preferăm să circulăm pe şosea şi o vom face până când cineva îşi va da seama că Ciarda Roşie nu e un sat, ci un cartier din Timişoara”, spune un localnic din zonă.

Într-adevăr, unele trotuare sunt impracticabile, nu doar de doamnele şi domnişoarele cu tocuri, ci de orice trecător. Cu siguranţă, un specialist s-ar putea documenta despre cum au trecut anii prin Ciarda Roşie, după urmele lăsate de vreme şi de vremuri pe trotuarele mâncate de timp.

„Am observat că Robu (primarul Timişoarei – n.r.) se ocupă foarte mult să amenajeze fiecare metru pătrat din Timişoara, dar acolo, în centru. Aici au venit, au plantat nişte pomi şi atât. Circulăm pe mijlocul străzii pentru că nu s-au reparat trotuarele de 50 de ani”, spune un locuitor din cartier.

Spaţiile pietonale nu sunt însă singurele care pun probleme locuitorilor din zonă. În Ciarda Roşie încă mai există câteva case din pământ, iar şanţurile pentru apa pluvială au fost făcute, spun oamenii, pe dos, adică în loc să se scurgă apa, aceasta vine înapoi, ieşind din şanţ şi punând în pericol casele vechi.

„Lărgirea şanţurilor este o problemă prioritară pentru Ciarda. Ar trebui să se facă un studiu înainte de a fi amenajate. Cum sunt acum nu este în regulă”, spune Ovidiu Tănase, preşedintele consiliului de cartier. Nici cu asfaltarea nu se stă prea bine, iar pe unele străzi oamenii încă aşteaptă să scape de cizmele de cauciuc şi să circule normal, nu prin noroi.

Fără curent de… zece ani

Din punct de vedere imobiliar, Ciarda Roşie s-a dezvoltat destul de rapid, însă mulţi dintre locatarii noilor case nu au confortul necesar. Pe unele străzi prelungite nu există apă şi canalizare, iar alte persoane nu au curent de… zece ani. Pe strada Johann Jakob Ehrler s-au construit case încă de acum un deceniu. Atunci, la demararea lucrărilor, oamenii au primit dreptul de a se racorda provizoriu la Enel. Au rămas însă cu acelaşi provizorat, pentru că între primărie şi Enel nu se poate găsi un numitor comun pentru ca strada să fie racordată aşa cum trebuie la curent.

Pe de o parte, oamenii sunt trimişi de reprezentanţii Enel să îşi rezolve singuri problema cu primăria, iar pe de alta, de la municipalitate li se spune că nu e treaba celor de-acolo, ci o chestiune care îi priveşte personal. În aceeaşi situaţie se află şi alte trei străzi din zonă. Unii timişoreni au preferat să nu se mute în noile locuinţe, deşi sunt „la cheie”, din cauza faptului că lipseşte confortul minim, ceea ce presupune apă, canalizare şi curent.

„Autorităţile spun că primăria nu plăteşte pentru firme private, dar nu o face pentru ele, ci pentru noi, contribuabilii. Uite că au trecut zece ani şi nu se găseşte o soluţie pentru instalarea reţelei de energie şi pe aceste străzi”, spune Ioan Nicolae Morar, un locuitor de pe strada Ehrler.

Prin urmare, pe de o parte, primăria spune că Enel trebuie să se extindă pe cont propriu, iar pe de alta, reprezentanţii firmei susţin că ar trebui o contribuţie din două părţi, fie a lor şi a primăriei, fie a lor şi a locuitorilor din zonă. Până se ajunge la un acord locuitorii din cartier rămân la cheremul autorităţilor şi al companiei de electricitate.

„Am ascuns cablurile provizorii de curent prin pământ. Au venit cu gazul, au tăiat cablurile, le-am pus din nou, dar la fel s-a întâmplat şi a adoua oară. Acum le-am pus suprateran”, spune domnul Morar.

Continuarea şi mai multe imagini, în ziarul „Renaşterea bănăţeană” de miercuri, 24 februarie!

 


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns