Praznicul Sfântului Ierarh Nicolae

Credincioşii ortodocşi aduc astăzi cinstire Sfântului Ierarh Nicolae, pe care îl sărbătoresc la unison cu creştinii romano-catolici, dar şi cu greco-catolicii, în calendarul cărora praznicul din 6 decembrie figurează drept ziua Sfântului Arhiepiscop Nicolae de la Mira Liciei, făcătorul de minuni.

Nicolae rămâne unul dintre cei mai cel mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, născut în jurul anului 280 şi trecut la cele veşnice în jurul anului 345.

El a venit pe lume într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi.

A deprins rânduielile unei vieţi înduhovnicite de la unchiul său şi a impresionat încă din vremea tinereţii prin înţelepciune, blândeţe şi nobleţe sufletească.

Pentru dreapta sa credinţă a fost prins şi întemniţat împreună cu alţi creştini. Om de o foarte mare cultură teologică, Sfântul Ierarh Nicolae este pus adesea alături de apostoli, iar minunile pe care le-a săvârşit încă din timpul vieţii l-au făcut să fie venerat de popor de la bun început.

Despre el se ştie că a salvat cetatea Mira de foamete, dar şi sufletele a două fete ce ar fi urmat să-şi scoată familia din sărăcie dând cinstea pe desfrânare, după ce le-a pus la fereastră câte o pungă cu bani. Sfântul ar fi salvat de la naufragiu, prin rugăciune, şi nişte marinari, iar de atunci aceştia îl onorează şi îl consideră ocrotitorul lor.

Datorită miracolelor pe care le-a înfăptuit, Sfântul Nicolae este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzaţi pe nedrept, al comercianţilor şi al călătorilor, al fetelor nemăritate, al mireselor şi, în mod special, al copiilor.

Toate aceste minuni, dar şi marea sa bunătate stau la baza convingerii că Moş Nicolae aduce daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie, mai cu seamă că Sfântul şi-a împărţit toată averea moştenită fără să păstreze nimic. Cunoscut şi iubit încă din timpul vieţii sale, ierarhul din Mira a început să fie cinstit mai ales începând cu veacul al VI-lea, la peste două sute de ani de la moartea sa. Din secolul al X-lea, cultul sfântului a început să se răspândească repede şi în Apus.

Obiceiuri populare româneşti

Există o seamă de tradiţii legate de sărbătoarea Sfântului Nicolae, cea mai răspândită rămânând, până în zilele noastre, cea a moşului bun şi blând pe care toţi copiii îl aşteaptă cu nerăbdare în ajunul praznicului.

Ei îşi pregătesc ghetuţele, lustruindu-le şi aşezându-le la uşi sau la ferestre, în speranţa că Moş Nicolae le va umple cu daruri. Cei care însă n-au fost cuminţi vor primi o nuieluşă, depre originile căreia circulă o sumă de legende.

La sate s-a perpetuat obiceiul ca în ziua de 6 decembrie feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru repetiţiile colindelor de Crăciun şi de Anul Nou.

Potrivit tradiţiei populare, Sfântul Nicolae se mai serbează şi pentru ajutor la boli şi lovituri, dar şi pentru sprijin acordat în orice situaţii. Noaptea de Sfântul Nicolae era considerată, în spaţiul românesc arhaic, ca fiind propice ritualurilor magice, farmecelor, dar şi previziunilor meteorologice.

În 6 decembrie, sătenii obişnuiau să pună în apă crenguţe de pomi fructiferi, iar dacă acestea înfloreau până de Anul Nou, era semn bun pentru rodul livezilor.

Se mai credea, de asemenea, că iarna începe cu adevărat abia de Sfântul Niculai şi că, dacă se întâmplă ca în ziua sărbătorii să se aştearnă prima zăpadă, înseamnă că moşul cel bun şi-a scuturat barba albă şi deasă.

Tradiții de Moş Nicolae pe mapamond

În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităților caritabile. Astfel, în Germania, Franța şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă cu prilejul căreia se oferă cadouri nu numai copiilor, ci şi oamenilor sărmani, căci Sfântul Nicolae este protectorul săracilor.

În unele culturi, Sfântul Nicolae călătorește cu un însoțitor care îl ajută. În Olanda, episcopul soseşte în 6 decembrie la bordul unei corăbii şi are asupra sa o carte mare din care află cât de cuminţi au fost copiii de-a lungul anilor. Cei buni vor fi răsplătiţi cu daruri, iar pe cei răi îi va lua Black Peter, asistentul moşului.

În Germania, Sfântul Nicolae îl are alături pe Kinect Utrecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o nuia în mână cu care-i loveşte pe opiii obraznici. La creștinii din Ghana, moșul care aduce daruri vine din junglă, în timp ce în Hawai el coboară din barcă.

În Danemarca, cel care aduce daruri cară un sac în spinare şi este purtat de reni. Cei mici îi pregătesc o farfurie cu lapte sau o budincă de orez, în speranța ca aceasta va fi mâncată de elfi, ajutoarele moşului.

Polonezii cred că darurile vin de la stele, în vreme ce maghiarii atribuie îngerilor din Cer meritul de a răsplăti astfel bunele purtări ale copiilor.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns