„Orice, dar absolut orice, poate fi transformat în literatură”. Interviu cu criticul Cornel Ungureanu, preşedintele Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor

Cornel Ungureanu (n. 3 august 1943, Lugoj, judeţul Timiş) este scriitor, critic şi istoric literar. În 1965 devine licenţiat în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara, secţia română-germană.

CITEȘTE ȘI: „Rabla pentru electrocasnice” continuă și în acest an. Vezi comercianții agreați în Timișoara

Doctor în literatură română şi comparată al Universităţii din Bucureşti din 1984. Este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara (cursuri predate: literatura româno-contemporană; literatura română din exil – contextele europene, literatura româno-contemporană şi literaturile Europei Centrale, Culturile (literaturile) regionale. Proiect pentru o Geografie literară a României), cronicar literar al revistei Orizont începând din 1963.

Din 1990 devine redactor şi redactor şef adjunct al revistei „Orizont”. Publică peste 2.000 de articole şi studii în presa culturală din România, Iugoslavia, Germania.

CITEȘTE ȘI: Schimbare importantă privind permisul în 2019!

Cercetările ce au vizat literatura Europei Centrale se regăsesc în volumele „Imediata noastră apropiere” şi „Mitteleuropa periferiilor”. Este autorul antijurnalelor: „A murit în Tibet” (1998), „Despre regi, saltimbanci şi maimuţe”. Studiile sale au fost traduse în Germania, Ungaria, Serbia.

Este autorul multor volume, printre care: „La umbra cărţilor în floare, o panoramă a foiletonului critic românesc” (1975); „Proză şi reflexivitate” (1977); „Contextul operei” (1979); „Imediata noastră apropiere” (1980); „Proza românească de azi” (1985); „Mircea Eliade şi literatura exilului” (1995); „La vest de Eden. O introducere în literatura exilului” (1995); „Fragmente despre teatru” (1998); „Introducere în viaţa şi opera lui Petru E. Oance, poet, jurnalist şi sculptor” (1999); „Ioan Slavici, monografie” (2002); „Geografie literară” (2002); „Octavian Goga, monografie”(2003); „Europa Centrală” (2004); „Geografia literaturii române” (2005); „Sorin Titel” (2005); „Istoria secretă a literaturii române” (2007).

CITEȘTE ȘI: Drum anevoios spre școală

A desăvârşit studii introductive, prefeţe sau postfeţe la numeroase volume de versuri şi proză ale scriitorilor români şi străini (Ion Pillat, Anişoara Odeanu, D.R. Popescu, Mircea Ciobanu, V. Voiculescu, Vasko Popa, I. D. Sârbu, Ovidiu Cotruş, Marius Munteanu, Ioan Flora, Jaroslav Hasek, Richard Wagner, György Konrád, Miloş Crnjanski, Hugo von Hoffmannsthal, Hermann Broch).
Împreună cu Adriana Babeţi a coordonat colecţia A treia Europă, seria de teorie şi seria de beletristică.
A fost premiat de Uniunea Scriitorilor pentru volumele: „La umbra cărţilor în floare” (1975); „Contextul operei” (1979); „Proza românească de azi” (1985); şi „Mircea Eliade şi literatura exilului” (1995).

– Domnule Cornel Ungureanu, ne-am despărţit de 2018 şi, în egală măsură, de anul literar 2017, care şi-a desemnat, la Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor, laureaţii. Fiecare ediţie a acestei ceremonii demonstrează că în Banat se scrie proză, poezie, critică şi istorie literară de calitate. Cum a fost acest 2017?

– Putem spune că a fost un an extraordinar, important pentru viaţa literară, pentru buna înţelegere din lumea literară, pentru evenimentele de la Timişoara, Reşiţa, Lugoj, Caransebeş, pentru momentul comemorării lui Maiorescu.

Şi a fost rodnic în premii, aşa că merită să-i reamintim pe cei care le-au obţinut. A fost distins cu „Opera Omnia” criticul literar Alexandru Ruja, volumul „În căutarea lui Tank Man”, de Petru Ilieșu, apărut la Editura Planetatrium, a fost „Cartea Anului pentru Poezie”, „Das rote Akkordeon/ Acordeonul roșu” de Balthazar Waitz (Editura Cosmopolitan) a fost desemnată „Cartea Anului pentru Proză”, iar lucrarea lui Laurenţiu Nistorescu, „Oglinzile celuilalt. Barbaricum, între admirație și teamă”, publicată la Editura Universităţii de Vest, a devenit „Cartea Anului pentru Critică şi Istorie Literară”.

Printre laureaţii lui 2017 s-au mai numărat Marian Oprea, cu „Peisaj în devenire. O panoramă a poeziei din Banat” (Editura Brumar) – Premiul special pentru promovarea literaturii bănățene, Boszormenyi Zoltan cu volumul „Fum”, apărut la aceeaşi editură – Premiul special al juriului pentru proză, respectiv Constantin Gurău, cu „Poezii” ( vol. 1, vol. 2, Ed. Cosmopolitan Art), care a obţinut postum Premiul special al juriului.

– Cum a fost, pentru dumneavoastră personal, acest trecut foarte recent, din perspectiva împlinirilor literare?

– Pentru mine a fost foarte important că a apărut ediţia a doua, mult amplificată, a volumelor „Mitteleuropa periferiilor” și „O istorie secretă a literaturii române”, două proiecte la care ţin la fel de mult ca la „Geografia literară a României”, pe care sper s-o închei.

Merge greu nu pentru că mi-aş fi pierdut interesul, ci pentru că marea noastră literatură e vie astăzi, iar scriitorii importanţi vin mereu cu opere noi care n-ar putea rămâne pe dinafară. Trebuie să ţin pasul cu ei, mai cu seamă atunci când încredinţează tiparului cărţi absolut fabuloase, cum i se întâmplă, bunăoară, Gabrielei Adameşteanu.

– Ce sfaturi ați da, în acest an 2019 abia născut, unui tânăr care v-ar mărturisi că doreşte să devină scriitor?

– L-aș sfătui să scrie mereu. L-aș ruga să scrie în fiecare zi. Un eveniment este și o frunză care cade, și un tramvai care oprește în stație, și un om care aleargă.

Orice, dar absolut orice, poate fi transformat în literatură. Și l-aș îndemna să creadă în vocația lui de scriitor, să creadă în împlinire, să fie convins că, după o anumită perioadă, va ajunge la o formulă literară câștigătoare care să-l așeze undeva în vârful ierarhiei.

Și să iubească limba română, s-o învețe, s-o cunoască. Să se întoarcă la poveste și la a povesti, într-o vreme în care am cam uitat s-o facem, în care am renunțat să gândim la noi înșine și la lumea din jur.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns