Noul an școlar e total în ceață

Autoritățile din sănătate recomandă ca elevii din anii terminali și cei din ciclul primar să meargă la școală zilnic, iar ceilalți să învețe 50 la sută online și 50 la sută cu prezență fizică la școală. „Institutul Național de Sănătate Publică recomandă, în special pentru școlarii din clasele 0-4, pentru cei din clasa a VIIIa și clasa a XII-a, așa cum a fost și anul acesta, să fie favorizați în acest proces și, dacă este posibil, să fie prezenți zilnic la școală”, a declarat dr. Alexandra Cucu, directorul Centrului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății (CNEPSS) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Clădiri suplimentare Într-un proiect de ordonanță de urgență, publicat de Ministerul Educației, apare reglementarea prin care inspectoratele vor cere primăriilor să le pună la dispoziție clădiri suplimentare: „Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare, solicită autorităților administrației publice locale să pună la dispoziția unităților de învățământ alte spații adecvate”.

Măsuri sanitare Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a propus un ghid cu măsuri sanitare pentru începutul anului școlar.

Dr. Alexandra Cucu precizează că „în ghidul nou am redus această distanță (distanța fizică impusă până acum elevilor în sălile de clasă, la cursuri, de doi metri – n.r.) până la minimul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, adică un metru. Astfel încât prin aranjarea, rearanjarea și redistribuirea băncilor în clasă să se păstreze distanța între copii, acomodând în același timp un număr mai mare de copii la școală. Deci printr-o bună organizare a spațiului se poate ajunge să avem cât mai mulți copii în clasă. Pauzele le facem prin intrarea succesivă la școală. Oricum și intrarea, și atunci și pauzele, vor fi decalate succesiv. Deci nu vor mai intra toți copiii la ora 8:00, ci două clase – trei clase intră la 8:00, următoarele la 8:15, următoarele la 8:30, 8:45 și atunci și pauzele vor fi decalate. Probabilitatea să fie foarte mulți în pauze este astfel redusă la numărul de clase care intră deodată. Toate acestea presupun un mare efort de organizare”.

Două sub-scenarii hibride Ministerul Sănătății propune două sub-scenarii hibride, un scenariu de revenire integrală la școală și altul de ore exclusiv online pentru deschiderea școlii din 14 septembrie 2020.

Marea noutate de la Sănătate discutată acum în Ministerul Educației este renunțarea la decizia unică de la centru impusă până acum în pandemie, cu privire la care scenariu este pus în aplicare în fiecare școală în parte. Clopoțelul, neclar în Timiș Mai sunt doar şase săptămâni până când clopoţelul va suna din nou, dar nu se ştie în ce condiţii. A fost promulgată legea prin care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le asigură elevilor şi profesorilor infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, însă aceasta este neclară. Între timp, cei responsabili încă sunt în căutare de soluţii.

Trei scenarii „Suntem pregătiţi pentru trei scenarii. Scenariile prevăd revenirea la şcoală, adică activităţi faţă în faţă, un alt scenariu este cel legat de activităţile online sau şcoala de acasă şi o variantă de scenariu hibrid”, a declarat Marin Popescu, inspector şcolar general al Inspectoratului Școlar Județean Timiş. Sindicaliștii se plâng Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ se plâng însă că soluţiile luate în calcul de autorităţi nu răspund problemelor din prezent. „Ei vorbesc de fel şi fel de scenarii, dar nici unul nu este foarte clar şi, mai ales, nu vorbesc de o predare unitară. Se vorbeşte de acea predare online, care nu se ştie cum va fi. Există şi un proiect de lege în acest sens, de fapt, o lege care urmează să acorde tuturor, de fapt, unei părţi dintre elevi, materialele necesare, respectiv tablete, calculatoare… Dar nu există în toată ţara, ştiţi foarte bine, acces la internet”, a spus Virgil Popescu, liderul Sindicatului „Spiru Haret” Timiş.

Probleme în familie Pandemia de coronavirus a modificat structura anului şcolar încă din luna martie, iar lucrurile sunt incerte şi pentru la toamnă. O variantă ar fi şcoala online, însă apar unele probleme legate de internet şi device-uri. „Am patru copii, care fiecare va avea ore online şi s-ar putea să se suprapună orele. Am înţeles, ca idee înţeleg, dar ca practică mi se pare că e ideal doar în situaţia în care ai un singur copil. Dar când ai patru copii nu mai este ideal, pentru că fiecare trebuie să fie atent la celălalt, ca să nu se încurce”, a spus Camelia Mateescu, mamă a patru copii.

Efecte negative Iar acestea nu sunt singurele probleme care apar. Academia Română consideră absolut necesară regândirea întregului sistem național de educație și subliniază că, pentru ciclurile preșcolar și primar, respectiv pentru copiii între 3 și 11 ani, școala on-line este departe de a fi o opțiune și poate avea efecte negative asupra dezvoltării lor psiho-sociale. Academia Română susține, într-un comunicat publicat pe site-ul instituției, că educația se face în cadru social, prin interacțiunea directă dintre elevi, studenți, cadre didactice, părinți și oricare alte persoane și entități aflate în contextul conectării sociale.

Regândirea sistemului național de educație Academia remarcă utilitatea și eficiența desfășurării unor activități didactice în spațiul virtual, dar apreciază că educația on-line este o formă complementară educației directe, în sala de clasă. Academia Română lansează în acest sens un punct de vedere intitulat „Educația on-line – suport pentru performanță“, în care, pe baza provocărilor din societatea contemporană și ținând cont de contextul revoluției digitale, consideră absolut necesară regândirea sistemului național de educație. Învățământul la distanță, soluție de avarie Academicienii vor, astfel, să atragă atenția asupra câtorva elemente importante referitoare la actuala situație a învățământului românesc, pornind de la experiența utilizării extinse a învățământului la distanță, mediat de tehnologie, ca soluție de avarie în contextul recentei pandemii. Educația on-line și educația directă „Este deja o evidență pentru toată lumea că trăim în plină revoluție digitală, fenomen ce are în centru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), inteligența artificială și robotica colaborativă, care nu poate fi ignorat, întrucât are un profund impact asupra evoluției societății și economiei, asupra indivizilor și a relațiilor de orice natură stabilite la scară globală.

Prin urmare, adaptarea rapidă la evoluția acestor tehnologii este o necesitate a învățământului românesc, care, însă, presupune regândirea atentă a întregului sistem de educație ce urmează să integreze, cu justă măsură, educația on-line și educația directă, în școală”, conform sursei citate. Repercusiuni grave, pe termen mediu și lung

Conform sursei citate, educația reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare de activitate ale unui stat, ale unei societăți, cu implicații adânci și de lungă durată în toate celelalte sectoare socioeconomice: „Experimentele grăbite și nereușite, improvizațiile, instabilitatea, incoerența și lipsa de viziune pot compromite sistemul de educație, cu repercusiuni grave pe termen mediu și lung asupra evoluției societății. Credibilitatea, transparența, flexibilitatea și stabilitatea sistemului de educație reprezintă atribute esențiale pentru atingerea performanței compatibile cu evoluția științei și tehnologiei”. Efecte dăunătoare pentru elevi Potrivit Academiei, pentru ciclurile preșcolar și primar (3-11 ani) școala on-line este departe de a fi o opțiune. „Din contră, aceasta poate avea efecte dăunătoare pentru elevi, în sensul periclitării bunei lor dezvoltări psiho-sociale și intelectuale. Educația se face în interacțiune directă cu un educator, relația dintre elev și învățător/profesor fiind mai mult decât comunicare de sunete și imagini. Învățătorul/ profesorul este model, ocrotitor, suport moral etc. și trebuie perceput în chip nemijlocit de elevi”, arată sursa menționată. Socializarea directă, foarte importantă Educarea prin socializarea directă continuă să fie foarte importantă, chiar dacă din liceu începe cultivarea competențelor, a talentelor și se fac primii pași spre viitoarea profesie. „Folosirea tehnologiilor digitale în procesul de educație presupune o schimbare de paradigmă pentru dascăli, o modificare a modului de organizare și prezentare a lecțiilor, însoțite de eforturi suplimentare și de o infrastructură performantă, eficientă. Generalizarea învățământului on-line poate compromite întregul sistem de educație, atât prin consecințe directe asupra calității, cât și prin cerințele legate de asigurarea echitabilă a accesului tuturor elevilor/ profesorilor la infrastructura performantă (platforme, comunicare, tablete, calculatoare etc.), care, în acest moment, este, din păcate, deficitară”, atrage atenția Academia Română. Modificarea rolului profesorului Utilizarea eficientă a platformelor de instruire on-line înseamnă pregătirea corespunzătoare a utilizatorilor (educatori și elevi/studenți) și modificarea rolului profesorului care, în acest context, devine un antrenor (instructor). „Domeniile tehnice, medicina, arhitectura pot beneficia de tehnologiile digitale, dar nu poate fi înlocuit procesul formativ asigurat în laboratoare și platforme experimentale, la care elevii și/sau studenții trebuie să aibă acces nemijlocit”, mai arată sursa citată. Protest al elevilor Pentru a cere să li se prezinte soluții concrete pentru noul an școlar, reprezentanții elevilor au protestat ieri în fața guvernului. Mai sunt câteva săptămâni până la redeschiderea şcolilor și elevii cer autorităţilor să prezinte un plan concret privind anul şcolar 2020-2021. Elevii sunt nemulțumiți că, deși mai este o lună până la noul an școlar, nu este prezentat un plan clar. Alex Rădulescu, președintele Asociației Elevilor București – Ilfov a declarat că trebuie descentralizate măsurile și că toți elevii trebuie să aibă acces la dispozitive mobile și la internet. Orele nu se pot desfășura doar fizic, scenariul privind învățământul hibrid sau exclusiv online va fi fezabil doar dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, a spus Rădulescu. El a adăugat că li s-a promis participarea la o discuție pe această temă la Ministerul Educației, dar nu au mai fost chemați.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Noul an școlar e total în ceață

  1. Mai potoliti-va cu titlurile astea.
    Puneti presiune a proasta pe doctori si pe cei care trebuie sa decidă.
    Ce vreti sa va spuna ?
    Cum va evalua epidemia ?
    Cît de disciplinați suntem ?
    Nu suntem.
    Suntem praf la reguli.
    Sau vreti sa înceapă scoala ca sa va scăpați de copii vreo două săptămîni si dupa aceea fiecare familie cu copil de scoala va fi bolnavă.
    Și nu vor mai fi locuri nici în curtea spitalelor !!!
    Cam ca în Peru, daca va uitati pe imagini.
    Asa ca, calm, ponderare si feriti-va pe voi si ai voștri !
    Si mai lăsați polemica de dragul polemicii !
    Ca nu stie nimeni cînd si cum se va termina porcaria asta !

Lasă un răspuns