Ministerul Educației a inventat un cuvânt care nu există în limba română

Ministerul Educației a inventat un cuvânt care nu există în limba română

Pe fondul abundenței termenilor împrumutați din literatura de specialitate sau traduși din engleză fără a fi necesar (în contextul în care lexicul nostru conține cuvinte echivalente), incluși în limbajul uzual cu sensuri forțate, la nivelul instituțiilor publice centrale s-a produs o butaforie lingvistică.

CITEȘTE ȘI: Fără apă pe 10 străzi din Timișoara

Situația se amplifică de la an la an, evidențiind nu doar necunoașterea limbii române, ci și grosiera lipsă de originalitate în exprimarea ideilor.

Partea surprinzătoare a acestui trend lingvistic este că o instituție precum Ministerul Educației a căzut în această capcană și nu de ieri, de azi.

Cea mai recentă ”inovație” a acestui organ central al administrației publice, vârful de lance al învățământului românesc, este reinterpretarea termenului ”repatriat”. În Ordinul 6447/2022, în care sunt reglementate aspecte privind implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE) pentru prevenirea abandonului şcolar, întâlnim cuvântul „remigrant”.

În speță, acest cuvânt care nu se regăsește în lexicul limbii române se dorește, așa cum rezultă din conținutul actului normativ, a fi înțeles în sensul de ”repatriat”.

Demersul pentru prevenirea abandonului școlar este unul mai mult decât necesar. În cele din urmă, fost transpus în acte normative ca urmare a unui efort colectiv venit din partea unor specialiști din domeniile educației, psihologiei, psihiatriei, asistenței sociale ș.a.m.d. și a avut la bază studii care reliefează principalele cauze ce conduc la părăsirea timpurie a școlii.

Printre aceste studii, se numără și cercetări realizate de specialiști români împreună cu parteneri străini sau meta-analize, în care autorii folosesc termenul de ”remigrant”, copiat din limba engleză. ”Remigrantul” este de fapt persoana repatriată în țara pe care o părăsise pentru o perioadă mai mare sau mai mică de timp.

Prin urmare, ”experții” din Ministerul Educației au găsit mai facilă metoda de a copia un termen auzit și citit la alții, dovedind, astfel, mari lacune într-un domeniu pe care în mod firesc ar trebui să-l stăpânească dacă nu la perfecțiune, cel puțin la un nivel foarte înalt, cum este limba română.

Mai mult decât atât, ”învățații” ministerului și-au permis să și definească ”copilul remigrant„, o cerință juridică sine – qua – non în elaborarea unui act normativ: ”^1 Copilul remigrant este copilul care s-a reîntors în România, după ce s-a mutat la/împreună cu părinţii migranţi în altă ţară cu scopul de a fi crescut, educat şi îngrijit de aceştia”.

”Remigrant” nu este menționat nici în DOOM 3, recentul dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, atât de controversat, care a asimilat în lexicul românesc cuvinte precum ”boss”.