Medicilor timişeni le-a ajuns salariul la os

Aproape că ne-a intrat în obişnuinţă refrenul privind salariile „derizorii” ale personalului medical. De fiecare dată când se vorbeşte de sistemul de sănătate, se aduc în discuţie veniturile modeste ale angajaţilor, incomparabile cu cele din ţările mai bine dezvoltate.

De aici s-a lansat un alt slogan, acela al migrării medicilor în străinătate, unde se spune că sunt mult mai bine apreciaţi. Criza de personal medical aproape că a devenit o regulă de bază invocată de reprezentanţii angajaţilor, motiv pentru care ar avea de suferit şi calitatea actului medical.

De-a lungul timpului, salariile s-au tot mărit, s-au acordat şi tichete de masă, dar tot e prea puţin, spun sindicatele, îndeosebi, readucând în discuţie veniturile din alte ţări. Consecinţa firească este migrarea personalului către clinici din vest, unde se poate realiza atât material, cât şi profesional.

În faţa acestei situaţii, se naşte o întrebare firească: ce salariu are un medic sau o asistentă, de auzim mereu că le-a ajuns cuţitul la os? La o verificare a veniturilor personalului din câteva clinici timişene, aspecte publice, se poate observa că sumele încasate nu sunt chiar atât de derizorii, cum susţin sindicatele.

Lăsăm la o parte funcţiile de conducere şi salariile profesorilor sau ale conferenţiarilor universitari şi ne concentrăm pe cadrele medicale obişnuite.

Aşadar, un medic primar câştigă cel puţin 3.600-3.700 de lei pe lună, dar sunt şi salarii nete de 13.800 de lei, în condiţiile în care foarte multe sunt în jur de 7.000-8.000 de lei.

Nici cele ale asistentelor nu sunt chiar de lepădat: exceptând debutantele, sumele nete încasate sunt în jur de 2.500-3.000 de lei, dar există şi salarii de 7.000 de lei, în funcţie de grad şi gradaţie. Chiar şi infirmierele au salarii nete de peste 2.000 de lei, unele trecând chiar şi de 2.500 de lei, tot în funcţie de grad şi gradaţie.

Foarte nemulţumiţi sunt medicii rezidenţi, care au venituri nete de „doar” aproximativ 2.500-2.700 de lei, întrucât nu le sunt plătite serviciile de gardă, dar în cazul lor se consideră că nu şi-au încheiat studiile, primind chiar şi burse datorită acestui aspect. Dacă mai avem în vedere că mulţi angajaţi din sistem lucrează şi la clinici particulare, tabloul veniturilor cunoaşte, la rându-i, modificări.

Prin urmare, dacă e să facem o comparaţie cu venitul mediu net salarial, sloganul cu retribuţiile derizorii din sănătate nu este chiar cel mai potrivit. E drept, munca şi responsabilitatea angajaţilor din sistemul medical sunt deosebite, însă până să ajungă cuţitul la os mai e cale lungă, cam tot la fel de mare ca timpul care trebuie să treacă până să ajungă pacientul simplu să beneficieze de drepturile care i se cuvin în calitate de contribuabil la bugetul asigurărilor de sănătate.

Imagine de arhivă


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 Răspunsuri “Medicilor timişeni le-a ajuns salariul la os

  1. La care medici? La cei care te cheamă de la spital la cabinetul privat? Nu le plâng de milă. Sau la cei care te lasă să mori dacă nu ai bani de șpagă pentru operație?

Lasă un răspuns