Sute de pelerini din partea de vest a ţării au ales, de praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, să treacă pragul Mănăstirii Timișeni-Şag.
Aceasta, una dintre cele mai reprezentative vetre monahale din cuprinsul Arhiepiscopiei Timișoarei, a îmbrăcat haine de sărbătoare şi şi-a deschis larg porţile în zi de hram pentru toţi credincioşii care au vrut să înalțe rugăciuni către ocrotitorul spiritual al locului, Înaintemergătorul Domnului.
Serviciul religios din ziua hramului a fost încununat cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, la slujbă participând, de asemenea, PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, şi un însemnat sobor de preoţi şi diaconi.
Lumea a înălţat rugi către Iisus, către Sfântul Ioan Botezătorul, către Maica Domnului şi către Dumnezeu Tatăl şi a lăsat pomelnice la mănăstire, nu puţini fiind enoriaşii care s-au spovedit şi s-au împărtăşit în această zi de mare praznic, ultimul dedinaintea începerii Noului An Bisericesc.
După otpustul Dumnezeieștii Liturghii, ÎPS Ioan a vorbit despre martiriul Sfântului Ioan ca expresie a responsabilității propovăduirii mesajului divin metanoic, arătând că, prin condamnarea la moarte a Botezătorului, Irod Antipa şi-a şters numele din Cartea Vieţii.
CITEȘTE ȘI. Lucrările la Autostrada Lugoj – Deva au trecut la o nouă etapă
„Pentru că s-a îndoit de cuvântul lui Dumnezeu, care l-a înştiinţat prin arătarea îngerească a Arhanghelului Gavriil că va avea un prunc ce se va numi Ioan, preotul Zaharia, tatăl Botezătorului, a rămas mut până la împlinirea prorocirii.
Iată că, din mila lui Dumnezeu, nouă ni se mai îngăduie să grăim, cu toate că, de multe ori, n-am avut credinţă deplină în Evanghelie.
Cel ce nu va împlini cuvântul Domnului va rămâne mut în veşnicie după ce va trece din viaţa aceasta.
În Iad eşti mut, nu mai poţi să te rogi, rămâi tăcut pentru eternitate. Să ne rugăm lui Dumnezeu să nu rămânem muţi în Faţa Lui, să ne ierte şi să ne primească în ţara Arhanghelului Gavriil, să-L preaslăvim îmreună cu Maica Domnului şi cu Sfinţii”, a spus, în cuvântul său de învăţătură, Arhipăstorul ortodocşilor bănăţeni.
Mărturie de viață monahală în Banat
În plini ani de război, Mitropolitul Vasile Lăzărescu a hotărât înfiinţarea sau, mai degrabă, reînvierea a trei vetre monahale, vremelnic desfiinţate de stăpâniri potrivnice neamului şi credinţei poporului român creştin ortodox, aflate în cuprinsul Eparhiei Timişoarei, în anul 1944.
Astfel că, prin hotărârea Consiliului Eparhial, au fost redeschise mănăstirile de la Lipova, Partoş şi Cebza, aşezăminte călugăreşti cu rezonanţă în conştiinţa bisericească şi spirituală a ortodocşilor bănăţeni.
În primii ani de existenţa a Mănăstirii Timişeni-Şag, aceasta a avut statutul de metoc al Partoșului.
În scurt timp, ea şi-a dobândit statutul de sine stătător, îndeosebi din pricina faptului că vatra monahală de la Partoş se afla în mijlocul satului, neavând spaţiile corespunzătoare pentru adăpostirea unei obşti mai numeroase.
Inițial, la Timișeni se afla numai o clădire, cantonul silvic, cu şase camere, hol și pivniță. Două dintre odăi au fost transformate în capelă, unde s-au oficiat serviciile divine până în anul 1972, când s-a târnosit noua biserică mănăstirească de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Dr. Nicolae Corneanu.
Mănăstirea Timişeni a avut o dezvoltare impresionantă încă din primii ani de existenţă, chiar şi ca metoc al Partoşului. Pentru buna funcţionare a aşezământului s-au ridicat în anul 1946 o clădire cu 18 încăperi, pentru chilii şi ateliere, în 1947, o altă clădire ce adăpostea trapeza şi bucătăria, iar în 1950, altele, pentru trebuinţele gospodăreşti.
De asemenea, s-au primit spre folosinţă şi două hectare de teren, unde s-a amenajat grădina. Toate aceste eforturi de ctitorire s-au datorat inclusiv arhimandritului Iustinian Dalea, exarhul mănăstirilor din Eparhia Timişoarei, care a coordonat atât dezvoltarea patrimonială, cât şi pe cea spirituală a metocului de la Timişeni-Şag.
Astăzi, obștea acestei vetre călugăreşti numără 40 de suflete, care mențin și duc mai departe flacăra credinței ortodoxe în partea de vest a țării.
