De ani buni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a atras, în repetate rânduri, atenția autorităților române să găsească soluții pentru rezolvarea condițiilor din penitenciare.
În tot acest răstimp, deținuții câștigau la Curte proces după proces împotriva statului român, obligat, de fiecare dată, să le plătească daune materiale în cazurile în care judecătorii europeni constatau că reclamanților li s-au încălcat anumite drepturi prevăzute în Convenție pe perioada în care au fost încarcerați.
Drept urmare, din bugetul statului au plecat milioane de euro către foștii deținuți, iar soluțiile pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare pentru a stopa admisibilitatea unor procese pe acest subiect au întârziat să apară.
Măsura (recursul compensatoriu) adoptată de Parlament luna trecută, la presiunea Curții Europene, a scindat societatea civilă în două, cea mai mare parte criticând aspru faptul că s-a legiferat dreptul unor deținuți de a fi eliberați mai repede din închisorile supraaglomerate.
Tot din cauza lipsei de spațiu din penitenciare, recent, câțiva senatori au propus un proiect legislativ de modificare a Codului penal și a celui de procedură penală. Dacă va fi adoptat, noile dispoziții vor fi mai favorabile inculpaților, astfel încât trimiterea lor în spatele gratiilor să reprezinte ultima soluție.
De exemplu, persoanele condamnate la pedeapsa închisorii ce nu depășește zece ani vor putea fi liberate condiționat dacă execută jumătate din pedeapsă, față de două treimi cât prevede actualul text de lege, iar în cazul celor condamnați la o pedeapsă ce depășește zece ani, eliberarea se va putea face în condițiile executării a două treimi față de trei pătrimi cât este în prezent.
De asemenea, deținuții care au împlinit vârsta de 60 de ani vor putea ieși din închisoare după executarea a unei treimi din durata pedepsei, dacă aceasta nu depășește zece ani, față de jumătate cât este acum, respectiv, după executarea a jumătate din pedeapsă dacă este mai mare de zece ani, față de două treimi cât este prevăzut în prezent.
De asemenea, noul proiect prevede instituirea încarcerării în regim închis doar a persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel puțin trei ani, însă numai pentru infracțiuni de violență, circumstanță care nu este avută în vedere de actuala legislație. Guvernul a dat aviz negativ acestui proiect, însă el urmează să fie dezbătut de cele două camere ale Parlamentului.
