Evoluția industriei timișorene a serviciilor de afaceri în era post-Covid, dezbătută de specialiști

absldezb

O serie de specialiști din diferite domenii, de la recrutare de personal și consultanță juridică până la psihologi și dezvoltatori de birouri, au dezbătut viitorul industriei serviciilor de afaceri din perspectiva leadership-ului, a culturii organizaționale în contextul telemuncii și a potențialului de dezvoltare pentru comunitatea de business din Timișoara, într-o recentă conferință online.

Capitala Banatului, trebuie spus din capul locului, este unul dintre cele mai atractive orașe în industria de business-services, alături de București, Cluj și Iași. Spre deosebire de alte centre ale industriei, la Timișoara majoritatea companiilor din industrie sunt SSC (shared services center). adică centre care se ocupă de anumite activități ale companiei pentru o zonă geografică mare sau la nivel global. Printre serviciile furnizate se numără suport IT, achiziții, HR (Administrare, Raportare și Salarizare) și Finanțe – Contabilitate. Bosch, Deutsche Telekom Linde, sunt câteva dintre companiile care au deschis centre shared services la Timișoara.

În industria timișoreană de business services lucrează peste 11.000 de angajați – aproape patru procente din numărul de angajați din județul Timiș – și se înregistrează una dintre cele mai mici rate de plecare din companie. Cel mai recent studiu al industriei în EMEA arată că în acest an industria va înregistra o creștere ușoară de 1-5 la sută, urmând  ca pe termen mediu să înregistreze creșteri de până la 10 sau chiar 15 la sută, situație valabilă și pentru industria românească de business services.

Comparativ cu Polonia și alte state din Europa de Est, România are în momentul de față avantaje legate de forța de muncă. Avem avantajul competitiv de cost, angajații vorbesc limbi latine, dar și germana, piața nu este încă la fel de saturată ca în Polonia. Acestea sunt motivele pentru care investitorii din industrie se uita la piața din România.

“Unul dintre pricipalele obiective ABSL este promovarea orașelor precum Timișoara. La nivel global, companiile își regândesc structura de costuri și își refac strategiile de externalizare a serviciilor, iar viteza noastră de reacție, capacitatea de adaptare la noile condiții (date de Covid 19) și faptul că am continuat să livrăm servicii la un înalt nivel calitativ, spre deosebire de alte zone, ne pune în topul opțiunilor de relocare. Pentru a atrage mai multe investiții, așa cum s-a întâmplat în Polonia, este nevoie însă și de o strânsă colaborare cu autoritățile centrale și locale, care să asigure facilitățile necesare”, spune Ciprian Dan, Președinte ABSL și Location Head Timișoara la Wipro Technologies.

Telemunca, la ea acasă în industria de business services

Industria de business services este poate cea mai bine pregătita pentru telemuncă. Derularea activității de acasă pentru una sau două zile pe săptămâna a fost în ultimii ani unul dintre cele mai atractive beneficii acordate angajaților, înainte de pandemia Covid-19 ceea ce a facilitat și mai mult această tranziție spre un ”work from home” permanent în această perioada.

Din punct de vedere legal, se observă că politică privind flexibilitatea raporturilor de muncă a evoluat spre o analiză pe termen lung. Astfel companiile din industrie au luat decizii pentru amânarea revenirii în spațiile de birouri până cel puțîn în perioada T1-T2 2021, prin implementarea muncii la domiciliu pentru majoritatea salariaților, dar și menținerea postpandemie, a unui raport de muncă echilibrat între muncă în regim de telemuncă și muncă de la birou.

“Gândirea unor politici de lucru pe termen lung în legătură cu prezență la birou vs muncă la domiciliu, gândirea unor politici generale de acțiune în caz de pandemie sau în cazul oricăror situații care impun limitarea ativităților de la birou, particularizatea ofertelor de muncă ce vor fi adresate viitorilor salariați, prin reglementarea activităților prestate de la birou/în regim de telemuncă/muncă la domiciliu, măsurile pe care le aplică angajatorul în vederea protecției sănătății salariaților sunt cele mai importante aspecte legale la care se uită acum companiile”, arată avocatul Cătălin Micu, Partner – Zamfirescu Racoți Vasile & Partners.

Totodată, limitările impuse de prezența sediului într-un anumit oraș sunt eliminate prin angajarea profesioniştilor care să lucreze ”full remote” (de acasă tot timpul), după cum conchid experții. Astfel, specialiştii din provincie nu mai sunt limitaţi la o anumită arie geografică, şansele de lucra într-o companie multinaţională fiind mult mai mari în prezent, iar acest trend se va menţine şi în perioada următoare. “Deciziile strategice ale companiilor din domeniul serviciilor de extindere a centrelor de suport în oraşele mai mici, a eliminat provocarea candidaţilor de a găși un loc de muncă doar într-un oraş mare precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara, ceea ce ne arată deja o tendinţă de aliniere la nivel naţional în ceea ce priveşte calităţile şi competenţele forţei de muncă în oraşe mai mici, şi implicit o dezvoltare a lor. Rolurile din zona de Customer și Financial Services rămân cele mai căutate, împreună cu abilităţile lingvistice dezvoltate într-o altă limba straină – adiţională limbii engleze. De asemenea,  datorită noilor medii de lucru, cele mai cerute skill-uri pe piaţă sunt cele digitale, tehnice şi manageriale”, explică Georgiana Grama  Georgiana Grama, Recruitment Team Leader în Business Services – Hays Recruitment.

O altă concluzie desprinsă din dezbatere este că după pandemie, spațiul fizic de birouri va rămâne un loc de interacțiune și colaborare, un diferențiator folosit în retenția și atragerea de talente. Combinând muncă de acasă și spațiul fizic de birouri, companiile vor pune pe primul loc cea mai importană resursă: angajații. “Vor există o serie de măsuri pe care companiile le vor lua în viitor, pentru spațiul de birouri. Toate clădirile ar trebui să aibă o camera pentru curieri, unde pot lăsă toate pachetele fără să aibă contact direct cu persoanele din clădire. O cameră specială unde să se poată izola o persoană potențial infectată cu Covid-19, până la sosirea cadrelor specializate, reprezintă o altă măsură. Recepțiile clădirilor ar trebui să ofere un spațiu mai mare, care să permită organizarea unor culoare separate de intrare și ieșire. Sistemele touchless (fără atingere) ar trebui implementate oriunde este posibil, atât la accesul în clădire sau parcări, cât și în lifturi, toalete sau casă scării. Proprietarii clădirilor ar trebui să investească în cele mai moderne sisteme de climatizare și filtrare a aerului”, arată Marius Scuta, Head of Office Department & Tenant Representation – JLL România.

Locul de muncă se va transformă într-un spațiu pentru creativitate, socializare și colaborare, acesta fiind cel mai important obiectiv pe care biroul post-Covid îl poate îndeplini. “Adaptarea la nouă normalitate a început deja, iar cel mai mare test a fost lucrul de la distanță. Cu toate că lumea s-a adaptat destul de ușor la aceste condiții, soluția pe termen lung nu este sustenabilă.  De aceea, rolul birourilor, de interacționare cu echipa, de menținere a culturii organizaționale, de realizare a unor activități care nu pot fi efectuate de acasă, va fi mai important că oricând. Desigur, digitalizarea, reinventarea spațiilor de lucru, regândirea modului în care sunt utilizate, vor fi esențiale. “Flexibilitatea” va fi cuvântul de ordine pentru viitoarele clădiri de birouri. Iar abordarea noastră, prin care punem în centrul proiectelor experiența oferită utilizatorilor, ne va ajută, că și până acum să dezvoltăm mai mult decât niște clădiri, să oferim experiențe și să creăm comunități. Pentru noi, siguranța a fost mereu o prioritate și este cu atât mai importantă acum, când oamenii trebuie să fie și să se simtă în siguranță”  declară Anne Marie Diaconu, Leasing and Asset Management Director, Skanska Property România.

“Spațiile de colaborare ale viitorului trebuie să fie inspiraționale, performanțe și sigure, de asemenea să susțînă o gamă de posturi (sit/stand/lounge). Aceste spații trebuie să ofere access ușor sau proximitate la prize, respectiv tool-uri de colaborare, să faciliteze generarea ideilor și conectarea cu colegii remote. Nu trebuie însă să uităm de experiența individuală la birou, în care anajații să își poată controla nivelul de intimitate.  Nu în ultimul rând, spațiile de muncă create cu arhitectură și mobilă fixă trebuie să devină mai fluide. Nimeni nu știe ce urmează – un alt val, un dezastru natural. Organizațiile au nevoie de spații care pot fi ajustate ușor și repede de către angajați”, arată Ilinca Popescu, Regional Sales Manager Central Europe – Steelcase.

Conform estimărilor, industria națională a serviciilor de business a generat anul trecut venituri de peste 4,5 miliarde euro, ajungând la peste 2 la sută din PIB.  Sectorul cuprinde 280 de companii și peste 131.000 de angajați, adică 2,4 la sută din totalul angajaților din economia românească.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns