După auditul de anul trecut, un nou control a confirmat neregulile de la Clinica de Chirurgie Vasculară Timișoara. Curtea de Conturi a României a dispus sesizarea organelor de urmărire penală

clinica 2

În perioada ante-Revoluție, puteai viziona pe micul ecran, în zilele de după Revelion, momente grupate sub genericul „Dacă doriți să revedeți…”, în fapt selecțiuni din programul TV derulat în noaptea dintre ani.

Într-un fel, cam așa stau lucrurile și cu articolul de față, în care vă vom reaminti atât aspecte relevate anul trecut, cât și detalii de ultimă oră din ceea ce poate fi catalogată drept partea întunecată a activității desfășurate de șeful Clinicii de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara (SCJUT), profesorul Mihai Ionac.

 

CITEŞTE ŞI: Bănăţenii caută relaxarea în colţuri de paradis

 

Nici în seria de articole de anul trecut, nici în cel pe care îl veți citi în continuare nu am contestat calitățile profesionale ale doctorului Ionac, fiindcă este evident că nu avem capacitatea necesară pentru a face așa ceva, ci ne referim strict la neregulile depistate de instituții de control ale statului în secția condusă de medicul mai sus menționat, dar și la propriile noastre constatări survenite în urma unor investigații jurnalistice.

Cea mai bună apărare e atacul

Să ne întoarcem, deci, în timp, în vara lui 2015, adică în perioada imediat următoare scandalului imens creat în urma dezvăluirilor făcute de „Renașterea bănățeană” și a descinderilor simultane ale ofițerilor de la Direcția Generală Anticorupție în secția de chirurgie vasculară de la „Județean” și la domiciliul profesorului Mihai Ionac.

După analizarea raportului de audit redactat de unul dintre auditorii săi, conform uzanțelor, Camera de Conturi Timiș a solicitat, în iunie 2015, conducerii centrale a Curții de Conturi a României sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la aspectele semnalate în respectivul raport de audit.

În același timp, considerându-se acuzat pe nedrept, profesorul Mihai Ionac se plânsese președintelui Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu, iar acesta dispusese efectuarea unei cercetări disciplinare avându-i ca subiecți pe autorul raportului și pe șefii săi de la Camera de Conturi Timiș.

Alți auditori, aceleași concluzii

Mihai Ionac
Mihai Ionac

Ca atare, răspunsul forului de la București la solicitarea subordonatei din Timișoara, survenit în luna iulie 2015, a fost următorul: nu se aprobă sesizarea organelor de urmărire penală, în schimb se aprobă efectuarea unui control tematic la SCJUT care să vizeze aspectele consemnate în raportul de audit din luna martie 2015, cel care a stârnit întregul scandal.

Ei bine, acest nou control a avut loc în această primăvară, iar cei doi auditori ai Camerei de Conturi Timiș care au avut această misiune (evident alții decât cei acuzați de profesorul Ionac ca fiind rău intenționați) au ajuns la aceleași concluzii ca și colegii lor, raportul de audit redactat de aceștia confirmând, practic, neregulile relevate, cu un an în urmă, în raportul contestat de Mihai Ionac!

Verdict: sesizarea parchetului!

În consecință, Camera de Conturi Timiș a înaintat o nouă solicitare forului de la București, de sesizare a organelor de urmărire penală pentru aspectele consemnate în acest nou raport, iar de această dată răspunsul Curții de Conturi a României a fost următorul: se aprobă sesizarea organelor de urmărire penală competente pentru aspectele consemnate la punctele 8.1, 8.4 și 8.6 din raportul de control încheiat de către Camera de Conturi Timiș la Spitalul Județean Timișoara în aprilie 2016.

Alocări incorecte

În continuare vă vom prezenta ce aspecte sunt prezentate la punctele mai sus-menționate în raportul de control cu pricina. Astfel, punctul 8.1 este intitulat „Darea în consum a unor medicamente și/sau materiale sanitare în sumă de 74.208 lei pentru pacienţi al căror diagnostic nu se regăseşte printre cele înscrise în adresele comunicate echipei de control de către coordonatorii de Programe Naționale de Sănătate (PNS)” și prezintă, detaliat, mai multe cazuri întâlnite în Clinica de Chirurgie Vasculară.

Înainte de a intra în subiect, autorii raportului explică și contextul: „Subprogramul Național de Chirurgie Vasculară derulat de SCJUT face parte din PNS de Chirurgie Cardio-Vasculară derulat în marea sa amploare de Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara (IBCT). În acest program se decontează distinct – pe fiecare CNP de caz raportat – materialele sanitare utilizate în chirurgia cardio-vasculară.

Programele Naționale de Sănătate curative sunt derulate prin Casele Județene de Asigurări de Sănătate și sunt finanțate și urmărite distinct pe fiecare pacient – prin acestea se raportează starea de sănătate a populației, achiziția efectuându-se distinct pentru PNS. Prezentăm astfel câteva cazuri pentru care s-au consumat repere achiziționate de SCJUT pentru cazurile cu patologie vasculară, fără a îndeplini condiții de eligibilitate de a fi incluse în program”.

În continuare, apar exemplificările, fiind prezentate, cu lux de amănunte, mai multe cazuri de paciente operate de noduli mamari de către doctorul Mihai Ionac, care a folosit în acest scop materiale sanitare din subprogramul chirurgie vasculară, de pildă seturi de câmpuri chirurgicale de unică folosință și fire speciale de sutură pentru chirurgia cardiovasculară.

Auditorii trec apoi la alt tip de cazuri, cele ale unor paciente diagnosticate cu infertilitate și operate în secția profesorului Ionac (intervenția se numește repermeabilizare microchirurgicală a trompelor uterine), folosindu-se materiale sanitare din subprogramul național de chirurgie vasculară, care se referă la cu totul alte afecțiuni.

Scop deturnat, analiză distorsionată

După prezentarea detaliată a fiecărui caz în parte, auditorii ajung la aceleași concluzii ca și colegul lor, cu un an înainte: „Astfel, indicatorii de evaluare (la nivel național numărul de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară a fost de 1.763 în anul 2013 și de 4.500 în anul 2014) și indicatorii de eficienţă (la nivel național costul mediu/bolnav tratat prin intervenţii de chirurgie vasculară a fost de 3.000 lei în anul 2013 și de 2.000 lei în anul 2014) stabiliți (…) pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014 au fost denaturați de SCJUT – în speță de Secția de Chirurgie Vasculară a SCJUT – prin înscrierea și raportarea în PNS, dar și a consumului de materiale sanitare pe acești pacienți, a bolnavilor diagnosticați cu altfel de afecțiuni decât cele vasculare (ex. tumori ale sânului, infertilitate etc.).

Efectul acestei practici, pe lângă cel de deturnare a scopului cheltuirii fondurilor alocate în PNS, conduce la distorsionarea analizei efectuată la nivel național asupra stării de sănătate a populației pe anumite segmente, denaturând volumul programelor derulate în sens curativ al bolnavilor cronici”. Auditorii au calculat și la cât se ridică prejudiciul cauzat de această practică nelegală a doctorului Ionac, cuantificând materialele sanitare achiziționate din fonduri PNS și alocate cazurilor respective la suma de 34.643,8 lei.

Verificări doar în urma suspiciunilor

Anul trecut, cu ocazia controlului precedent, profesorul Mihai Ionac adusese în apărarea sa argumentul că toate cazurile prezentate au fost validate și decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș (CJAST), cu alte cuvinte că instituția menționată ar fi considerat că totul era în regulă. Doar că, tot atunci, contraargumentul auditorului a fost decisiv: „Validarea cazurilor se face de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București și nu de CJASTM, neavând nici o regulă de invalidare pe motivul că s-au decontat nelegal materiale din programe de sănătate pe cazurile raportate de spitale și că există neconcordanțe între diagnosticul cazurilor și specificul secțiilor unde sunt tratate aceste cazuri.

Mai mult, CJASTM plătește și apoi verifică dacă sunt suspiciuni, ori aceste cazuri nu au fost aduse în atenția CJASTM decât ca urmare a auditului financiar realizat tot de către auditorul public extern și încheiat în luna februarie a anului 2015”.

Control extins

Așadar, toate aspectele relevate anul trecut de auditorul Camerei de Conturi Timiș cu privire la cazurile de mai sus au fost confirmate și de echipa de audit care a efectuat controlul tematic din primăvara acestui an. Mai mult, auditorii au extins verificarea și asupra activității derulate în Clinica de Chirurgie Vasculară după controlul de anul trecut.

Astfel, echipa de control a solicitat conducerii Spitalului Județean prezentarea diagnosticelor care permit introducerea pacienţilor în programele naţionale de sănătate derulate în anul 2015 de către SCJUT în relaţia contractuală cu CJASTM.

Apoi diagnosticele prezentate de către fiecare coordonator de program naţional de sănătate ca fiind eligibile fiecărui PNS au fost comparate cu diagnosticele fiecărui CNP inclus în programele naţionale derulate de către spital în perioada 2013-2015. Concluzia: „Din intersectarea datele mai sus menţionate, a rezultat darea în consum a unor medicamente și/sau materiale sanitare specifice programelor naţionale de sănătate pentru CNP-uri al căror diagnostic nu se regăseşte printre cele prezentate ca fiind concordante cu PNS 2.1 Subprogramul Național de Chirurgie Vasculară derulat de SCJUT”.

Diagnostice contradictorii

Urmează, evident, și exemplele, unul dintre ele fiind cel al pacientului P.D., internat în 24 martie 2015 și externat în 2 aprilie 2015, despre care în raportul de control se precizează: „În acest caz se constată că pacientul a fost internat la secția de Chirurgie Vasculară a SCJUT în perioada menționată, ca urmare a consultului din data de 24.03.2015 din ambulatoriul integrat al SCJUT, bilet de internare seria BTCIM nr. 8086769 cu diagnosticul <tumoră obraz>, deși în raportarea acestui consult în vederea decontării serviciului din FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) de la CJASTM, acesta apare cu alt diagnostic, acela de , potrivit răspunsului dat de CJASTM către SCJUT în acest sens (…). Conform procedurilor din data de 31.03.2015, pacientul suferă o intervenție chirurgicală la secția de Chirurgie Vasculară menționată în proceduri ca fiind Reconstrucția buzei folosind lambou, unic sau prima etapă, și Grefă de piele despicată pe zone granulare extensive, prima fiind procedura principală.

Din echipa operatorie de la SCJUT, potrivit protocolului operator nr. 506/31.03.2015 face parte și conf. dr. Emilia Ianeș (cadru medical extern – angajat la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara – Dep. Chirurgie Maxilo-facială), medic curant al pacientului în perioadele 09.03.2015 – 13.03.2015 și 02.04.2015 – 16.04.2015 – potrivit istoricului raportărilor pe acest pacient de la CJAS Timiș. Diagnosticul care a fost raportat și decontat de CJAS Timiș din ambulatoriu a fost de , dar în fapt acesta a suportat o operație de chirurgie plastică și reparatorie pentru reconstrucția buzei.

Chirurgie vasculară sau chirurgie plastică?

Mai mult, în susținerea acestei intervenții, din istoricul pacientului (istoricul raportărilor pe persoană de la CJAS Timiș) reiese că acesta a mai fost internat, începând cu data de 02.04.2015, în aceeași dată cu care a fost externat de la SCJUT, Secția Chirurgie Vasculară, la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Secția Chirurgie Maxilo-Facială cu diagnosticul <Îngrijire de control după chirurgia plastică>, fapt ce confirmă existența cazurilor de chirurgie plastică în Secția de Chirurgie Vasculară, deși SCJUT are Secție de Chirurgie Plastică și Reparatorie aflată în contract cu CJAS Timiș pentru acest tip de intervenții chirurgicale.

Mai mult, pentru acest CNP, au fost consumate și raportate materiale sanitare specifice PNS Chirurgie Cardio-Vasculară – subprogramul de Chirurgie Vasculară (PNS 2.1) – și anume . Menționăm ca aceste materiale specifice chirurgiei cardio-vasculare sunt doar pentru pacienții eligibili înscrierii în acest program național”.

 

Bolnavii eligibili, puși pe liste de așteptare

De altfel, la fel ca și în raportul de anul trecut, și în cel întocmit în această primăvară se scrie negru pe alb: “Menționăm că la nivelul Secției de Chirurgie Vasculară există liste de așteptare pentru servicii medicale programabile, precum și adrese de suplimentare a fondurilor pentru acest PNS, motiv pentru care auditorii publici externi constată că au fost consumate din acest PNS materiale sanitare pentru bolnavi neeligibili în condițiile în care cei eligibili sunt amânați (…)

La nivelul SCJUT – Secția de Chirurgie Vasculară există un risc de gestionare nelegală a materialelor sanitare decontate din programul național specific de sănătate având în vedere și faptul că, potrivit site-ului propriu al acestei secții clinice, bolile tratate potrivit specificului secției sunt cele comunicate (http://www.chirurgievasculara.ro/boli.php)”.

Pe site – una, în realitate – alta

Într-adevăr, pe site-ul clinicii conduse de profesorul Mihai Ionac, la secțiunea “Boli”, sunt prezentate detaliat afecțiunile tratate în cadrul secției, pentru care se pot aloca materiale sanitare din PNS Boli Cardiovasculare – Subprogramul chirurgie vasculară: boala obstructivă arterială periferică, boala anevrismală arterială, boala carotidiană, boala arterosclerotică, tromboza venoasă profundă, varicele, insuficiență venoasă cronică, embolia pulmonară, neuropatia diabetică.

În contrast cu bolile enumerate chiar pe propriul site, în secția de chirurgie vasculară de la SCJUT s-au consumat materiale specifice PNS pentru diagnostice ca: infertiltatea femeii de altă origine/origine tubară, tumora malignă și benignă a sânului, tumoare malignă colon, tumoare malignă planșeu anterior al gurii, tumoare malignă limbă, tumoare malignă a pielii, a oaselor faciale, a rectului etc., “fapt ce demonstrează existența riscului de denaturare semnificativă a consumului unor astfel de materiale sanitare ce comportă o destinație precisă (doar pacienți cu afecțiuni vasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore) prin neconcordanța diagnosticului pacienților tratați cu diagnosticele concordante cu PNS”.

Echipa de control a procedat la cuantificarea consumului nejustificat din sumele alocate PNS, rezultând suma de 74.208 lei, care se constituie într-un prejudiciu adus Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Ca să fie și mai clar: nu spune nimeni că pacienții de mai sus ar fi trebuit să suporte costul intervenției chirurgicale, ei având dreptul de a beneficia de gratuitate, doar că diagnosticele care li s-au pus nu permiteau alocarea consumului de materiale sanitare din Programul Național de Sănătate, ci acestea ar fi trebuit alocate din stocul propriu al spitalului.

Externări fictive pe bandă rulantă

Următorul punct din raportul de control pentru care Curtea de Conturi a României a hotărât sesizarea organelor de urmărire penală este punctul “8.4. Solicitarea nejustificată, în vederea decontării din FNUASS, a contravalorii unor servicii medicale spitalicești – spitalizare continuă prin fracționarea sesiunii unice de spitalizare estimate de echipa de control la suma de 1.372.639 lei”.
La acest punct, pe baza documentelor analizate, auditorii Camerei de Conturi Timiș ajung la aceeași concluzie trasă anul trecut de colegul lor, în sensul că în Spitalul Județean Timișoara există o practică în a se înregistra internări repetate, dar fictive, ale aceluiași pacient.

Este dat spre exemplu cazul pacientului F.I., “internat de 6 ori succesiv într-o perioadă de 2 luni (04.07.2013 – 16.09.2013), din care de 5 ori la un interval maxim de 2 zile de la data internării la data externării”. În cazul acestuia, internările au fost “efectuate prin Ambulatoriul Clinic al SCJUT sub semnătura medicilor Ionac şi Ţăranu, aceștia înscriind în registrul ambulatoriului clinic din acea perioadă consulturile din ambulator, dar neraportându-le în Hipocrate (sistemul informatic din SCJUT – n.r.) şi deci în SIUI (sistemul informatic unic integrat – n.r.), nefiind cuprinse în deconturile Spitalului Judeţean Timişoara la Casa Judeţeană de Sănătate Timiş, deci generând pentru Spitalul Judeţean din Timişoara venituri nerealizate”.

Fenomenul internărilor succesive a fost sesizat, în vara lui 2014, și de CJASTM, care a făcut, la rândul ei, un control, depistând mai multe cazuri de acest gen. Spre exemplificare este menționat cazul pacientului I.I., pe care Secția de Chirurgie Vasculară din cadrul SCJUT l-a raportat ca fiind internat în perioadele 25.12.2013 – 4.01.2014 și 7.01.2014-15.01.2014, cu o pauză de internare în zilele de 5 și 6 ianuarie 2014 respectiv duminică și luni: “Auditorul public extern constată că scrisoarea medicală este eliberată în comun pentru cele 2 internări, indicându-se o singură foaie de observație, respectiv FOCG nr. 574/2014, foaie ce confirmă internarea în perioada 7.01.2014, în schimb scrisoarea atașată foii de observare însumează ambele perioade de internare, respectiv este emisă pentru perioada 25.12.2013-15.01.2014. Faptul că internarea continuă a fost cea reală pe toată perioada 25.12.2013-15.01.2014, fără întreruperi o confirmă și numitul I.I.”.

Substratul stratagemei

Într-unul din articolele scrise anul trecut, am explicat care sunt rațiunile pentru care se pun în practică aceste externări fictive, ne permitem acum o autocitare: “Unu: spitalului i se decontează din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) o anumită sumă pentru fiecare așa-numit <caz rezolvat>, astfel că mai multe externări înseamnă mai multe <cazuri rezolvate> și deci mult mai mulți bani primiți de la FNUASS.

Doi: prin fracționarea fictivă a perioadei de internare se apreciază în mod denaturat numărul de bolnavi din Secția de Chirurgie Vasculară (sau din oricare alta), modificându-se astfel indicatorii de performanță specifici secției și asumați prin contractul de administrare a secției: rata de utilizare a paturilor pe secție, durata medie de spitalizare pe secție etc. Trei: în toate conferințele de presă susținute cu diverse ocazii, șeful Clinicii de Chirurgie Vasculară, Mihai Ionac, nu uita să menționeze, de fiecare dată, că nu mai puțin de 5.000 de pacienți sunt internați anual în această secție. Habar n-avem câți dintre aceste mii de pacienți or fi fost numărați de câte șase-șapte ori, câte o dată la fiecare externare fictivă…”.

Revenind la cazul concret al pacientului I.I., “dacă se raporta cazul I.I. doar la externarea reală din data de 15.01.2014 și nu și la data intermediară fictivă de 4.01.2014, spitalul nu primea cei 2.649,78 lei – considerați în plus, ca necuveniți, de auditorul public extern”.

Externat, dar înfometat?!

Practica externărilor fictive este demonstrată, punctual, de auditori și prin corelarea datelor existente la blocul alimentar al SCJUT cu datele cuprinse în sistemul Hipocrate în foaia zilnică de mișcare (din zilele în care pacientul F.I. figura externat), stabilindu-se astfel numărul real al porțiilor de alimente consumate pe secția de chirurgie vasculară în zilele când pacientul apare externat: “Astfel, în data de 9.07.2013, pacientul apare externat, dar numărul de porții solicitat pe Secția de Chirurgie Vasculară nu coincide cu numărul de pacienți raportați în Foaia Zilnică de Mișcare a bolnavilor internați pe această secție: astfel, observăm că pacienții internați la data de 9.07.2013 sunt în număr de 36, iar porțiile solicitate de această secție pentru bolnavii internați sunt de 39. Situațiile sunt similare pentru zilele 23.07.2013 (18 internați și porții solicitate – 38), 24.07.2013 (25 internați și porţii solicitate – 38), 21.08.2013 (27 internați și porţii solicitate – 35), 22.08.2013 (30 internați și porţii solicitate – 35)”.

Așadar, din neconcordanța porțiilor de mâncare solicitate cu numărul pacienților internați oficial în cadrul Secției de Chirurgie Vasculară, reiese că în această secție existau pacienți externați fictiv, dar care se aflau, de fapt, în spital…

Practică la nivel de spital

În urma celor constatate, echipa de control a extins verificarea asupra tuturor internărilor efectuate în ultimii trei ani (2013, 2014 și 2015) în întreg Spitalul Județean Timișoara, concluziile fiind următoarele: “Astfel, utilizând softul informatic IDEA, s-a constatat faptul că, în cursul anului 2013, pentru un număr de 119 persoane s-au efectuat 171 internări cu grad ridicat de risc privind fracţionarea sesiunii unice de spitalizare, rezultând o valoare de 434.770 lei care se constituie într-un prejudiciu adus FNUASS.

Pentru anul 2014, utilizând acelaşi soft informatic IDEA s-a constatat că pentru un număr de 120 de persoane s-au efectuat 276 internări cu grad ridicat de risc privind fracţionarea sesiunii unice de spitalizare, rezultând o valoare de 377.061 lei care se constituie într-un prejudiciu adus FNUASS.

Pentru anul 2015 s-a constatat că pentru un număr de 161 de persoane s-au efectuat 183 de internări cu grad ridicat de risc privind fracţionarea sesiunii unice de spitalizare, rezultând o valoare de 560.808 lei care se constituie într-un prejudiciu adus FNUASS”. În total, “valoarea estimată a abaterii constatate este în sumă de 1.372.639 lei şi reprezintă venituri obţinute nejustificat de către unitatea sanitară cu paturi pentru servicii medicale – spitalizare continuă cu grad ridicat de risc privind fracţionarea sesiunii unice de spitalizare”.

Conform celor menționate în raportul de control, aspectele constatate s-au produs ca urmare a exercitării atribuțiilor medicilor din cadrul secțiilor Urologie, Gastroenterologie, Chirurgie Vasculară și Chirurgie Generală ale SCJUT, iar pentru clarificarea împrejurărilor în care s-au produs aceste abateri, auditorii au solicitat relații de la conducerea Spitalului Județean Timișoara, al cărei răspuns a fost următorul: ”Medicul curant sau medicul de gardă efectuează internările, iar externările se semnează de către medicul curant și de șeful secției respective.

Retrospectiv, conducerea spitalului nu poate stabili o altă realitate decât cea scriptică, motiv pentru care conducerea spitalului a înaintat unele cazuri identificate ca urmare a sesizării unor pacienți (dosare de rambursare), la dosarul penal nr. 891/P/2014, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș”.

Nerambursarea cheltuielilor pacienților, sancționată de Casa de Asigurări

În sfârșit, am ajuns și la cel de-al treilea punct, 8.6., din raportul de control pentru care Curtea de Conturi a României a decis sesizarea organelor de urmărire penală: “Prejudicierea bugetului spitalului cu suma de 831.577 lei, prin reţinerea din sumele destinate entităţii, urmare aplicării unei sancţiuni privind nerespectarea dreptului asiguraţilor la rambursarea cheltuielilor suportate de asigurați pe perioada internării, în regim de spitalizare continuă și de zi”.

Este vorba deci despre nerespectarea clauzelor contractuale asumate de SCJUT prin contractul de prestare servicii spitaliceşti încheiat cu CJASTM. Conform acestuia, furnizorul de servicii medicale spitaliceşti are obligația, printre altele, să respecte metodologia aprobată prin decizia managerului spitalului privind rambursarea cheltuielilor suportate de asigurați pe perioada internării, în regim de spitalizare continuă și de zi, iar nerespectarea acestei obligații atrage aplicarea unor sancţiuni pentru luna în care s-au inregistrat aceste situaţii, după cum urmează: “la prima constatare, reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective (…)”.

Mai mulți medici în culpă

Astfel, în cazul pacienților L.V. (internat în perioada 9.10.2014-11.10.2014), V.P. (30.05.2014-11.06.2014), Ș.D. (18.06.2014-21.06.2014), L.A. (10.09.2014-19.09.2014) și L.A. (23.07.2014-04.08.2014), dosarele de rambursare a cheltuielilor făcute de aceștia în spital au fost respinse din cauza nerespectării procedurii de rambursare de către medicul curant Mihai Ionac, astfel că s-a aplicat spitalului sancţiunea de reţinere a câte unui procent de 1 la sută la valoarea de contract pe fiecare dintre lunile respective, suma totală fiind de 368.807,64 lei.

În afara “recordmanului” Mihai Ionac, pe lista medicilor curanți care, conform celor relatate în raportul de control, n-au respectat procedura de rambursare se află și doctorii Dan Sorin Chiriac (sancțiunea aplicată spitalului a fost de 93.648,97 lei), Ciprian Duță (102.636,68 lei) și Silviu Drăgușanu (97.701,31 lei).

Un exemplu clarificator

Pentru a înțelege ce presupune, mai exact, nerespectarea procedurii de rambursare, redăm unul dintre cele trei cazuri descrise cu titlu de exemplificare în raportul de control, cel al pacientului Ș.D., internat în luna iunie 2014 în Clinica de Chirurgie Vasculară. Cităm din raportul Camerei de Conturi Timiș: “Prin referatul 22004/20.06.2014 întocmit de medicul şef secţie prof. dr. Ionac Mihai din cadrul Secţiei de Chirurgie Vasculară și Microchirurgie Reconstructivă, acesta solicită în scris conducerii SCJUT pentru pacientul Ș.D. achiziţionarea de materiale sanitare pentru a putea desfăşura actul operator.

Din verificarea balanţelor de verificare cantitativ valorică, gestiunea materiale sanitare, rezultă că o serie din materialele menţionate în referat se găseau pe stoc la momentul solicitării. În urma analizării dosarului de solicitare de rambursare a d-nei Ș.C.B., pentru Ș.D. (decedat în 21.06.2014) se constată că pacientul a achiziţionat din surse proprii o serie de alte medicamente și materiale sanitare care nu sunt consemnate în referatul întocmit de medicul şef secţie prof. dr. Ionac Mihai.

De asemenea o serie de materiale sanitare consemnate în referatul medicului curant prof. dr. Mihai Ionac se aflau pe stoc în balanţa de verificare la momentul întocmirii referatului, respectiv la momentul achiziţionării acestora de către pacient (halate chirurgicale, betadină, mănuşi sterile).

Pe perioada în care pacientul Ș.D. figurează internat în spital se regăsesc pe stoc în balanţa de verificare cantitativ-valorică pentru gestiunea medicamente și în balanţa de verificare cantitativ-valorică pentru gestiunea magazie materiale sanitare, unele medicamente și materiale sanitare achiziţionate de pacient din surse proprii, conform facturii nr.1317642/19.06.2014 și a bonului fiscal nr.TM0082009172/19.06.2014 emise de SC Remedia SRL (farmacie a cărei patroană este mătușa soției doctorului Ionac – n.r.) în valoare de 1.182,79 lei.

Din analiza facturilor și bonurilor fiscale depuse la dosarul de rambursare cât și în sesizarea depusă la sediul CJAS Timiş corelate cu balanţele de verificare cantitativ valorice pentru gestiunea medicamente și materiale sanitare rezultă că o serie din medicamentele și materialele sanitare achiziţionate de pacient din surse proprii se aflau în gestiune la data achiziţionării, respectiv la data intervenţiei: balanţa de verificare cantitativ-valorică pentru gestiunea tifon la poz. 9 «halate unică folosinţă», balanţa de verificare cantitativ-valorică pentru gestiunea magazie materiale sanitare poz. 9 «branule (cateter intravenos cu valvă)», poz. 57 «mănuşi chirurgicale sterile 7-9», poz. 112 «trusă anestezie epidurală», balanţa de verificare cantitativ-valorică pentru gestiunea medicamente poz. 17 «algifen 5 ml», poz. 173 «manitol 20% 250 ml», poz. 179 « metoclopramid 5 mg/ml-2ml», poz. 229 «polyodine 1 l»=betadină, poz. 301 «xilina 20 mg/ml».

clinica 1În decontul de medicamente administrate pacientului nu se regăsesc materialele sanitare achiziţionate de pacient din surse proprii. Solicitarea de rambursare cheltuieli cu medicamente și materiale sanitare depusă pentru pacientul Ș.D. a fost respinsă de către comisia de analiză a dosarelor, deoarece medicul curant a întocmit referatul de necesitate după data achiziţionării materialelor de către pacient, factura și bonurile depuse la dosar sunt eliberate în data de 19.06.2014, iar referatul de necesitate al medicului curant este înregistrat în data de 20.06.2014, în ziua intervenţiei chirurgicale, aşa cum rezultă din adresa SCJUT nr. 25202/15.07.2014, înregistrată la CAS Timiş sub nr. 51.548/16.07.2014”.

Direcționarea bolnavilor spre un anumit furnizor atrage penalități

Nerespectarea procedurii de rambursare nu este singura obligație încălcată de medicii SCJUT dintre cele prevăzute expres în contractul încheiat cu CJASTM, auditorii descoperind și nerespectarea altor obligații, cum sunt cele de a completa “corect şi la zi formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv pe cele privind evidenţele obligatorii, pe cele cu regim special şi pe cele tipizate” și de a respecta “dreptul la libera alegere de către asigurat a medicului şi a furnizorului”. Astfel, fiindcă pentru pacientul P.F., dr. Elena Pușcaşu, medic specialist chirurgie vasculară, a condiţionat internarea acestuia de efectuarea de investigaţii paraclinice la un anumit furnizor (deşi acestea se puteau efectua în cadrul SCJUT) făcând recomandarea de investigaţii paraclinice către Neuromed printr-un formular neutilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, s-a aplicat sancţiunea de reţinere a unui procent de 1 la sută la valoarea de contract a lunii decembrie 2014 respectiv: 77.596,46 lei.

 

Pacienții trebuie despăgubiți

În afara sancțiunilor financiare aplicate, în valoare totală de 831.576,89 lei, CJASTM a dispus “reanalizarea de către comisia de analiză a dosarelor de rambursare din cadrul SCJU Timişoara, a tuturor dosarelor privind solicitările de rambursare ale pacienţilor privind cheltuielile cu materiale sanitare și medicamente efectuate pe perioada internării, respinse din anul 2014, și efecuarea plăţii acestora în cazul în care dosarele au fost respinse din vina medicului curant sau a altor pesoane angajate ale SCJU Timişoara și nu din vina pacientului”.

 

În afara celor trei puncte din raportul de control pentru care Curtea de Conturi a României a dispus sesizarea organelor de urmărire penală, echipa de audit din acest an a ajuns la aceleași concluzii cu cele ale auditorului care a efectuat controlul de anul trecut și cu privire la alte aspecte prezentate la vremea respectivă și în paginile ziarului nostru.

Probabil, conducerea CCR a considerat că sesizarea organelor de urmărire penală și cu privire la aspectele cu pricina ar fi superfluă, în condițiile în care există o anchetă penală în curs ce vizează inclusiv tematica respectivă…


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “După auditul de anul trecut, un nou control a confirmat neregulile de la Clinica de Chirurgie Vasculară Timișoara. Curtea de Conturi a României a dispus sesizarea organelor de urmărire penală

  1. Cat mă trebuie sa fure și sa nenorocească acest măcelar ca sa nu mai fie lăsat sa practice dacă nu chiar sa-l duca și ceva timp pe la brutărie. Ca fata de lachita flausata are!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *