Doftoroaia din Cenad pune oamenii pe picioare

Doftoroaia din Cenad a salvat mulţi localnici de la imobilizarea membrelor în aparate gipsate. Viceprimarul Vasa Stefanovici îi este şi astăzi recunoscător bunicuţei Viorica Pop care, atunci când el era copil, i-a pus articulaţia la loc.

„Era prin 1972. Am jucat fotbal şi am făcut entorsă la gleznă. Mama era la săpat de vie şi când m-am dus la ea am găsit-o cu doamna Viorica Pop.

Aceasta din urmă m-a pus la umbră sub o căruţă şi mi-a pus un băţ în gură pe care l-am strâns de durere. Apoi mi-a masat piciorul şi mi l-a tras.

A doua zi am mers bine, fără durere”, ne-a spus Vasa Stefanovici, viceprimarul din Cenad.

Doftoroaia comunei a ajuns astăzi la 84 de ani, iar ultima pacientă a fost chiar fiica ei.

„Am învăţat meserie de la bunica mea, o ardeleancă care a trăit foarte mult, 112 ani. Şi când eram eu de 11 ani, m-a luat pe lângă ea să mă înveţe cum să trag oasele. Eu cunosc dacă mâna sau piciorul sunt doar scrântite sau e vorba de ceva mai grav.

Dacă e ceva rupt, omunl nu mă lasă să pun mâna din cauza durerii. Vâd pe vână că nu e la loc. Atunci fac frecţie cu cremă de gălbenele până piciorul sau mâna amorţesc şi omul nu mai simte durere.

Atunci, trag uşor şi vâna vine la loc. Am avut multe cazuri în viaţă, cam două-trei pe an. Mulţi nu au ştiut la început de mine şi mergeau la doctor şi le punea gips, care era greu de purtat şi mă căutau.

Dacă e scrântit se umflă şi se vineţeşte şi eu spun că nu trebuie înfăşat, că nu circulă sângele. Acum sunt bătrână şi nu mai am putere.

A venit, însă, fata mea, care a căzut de pe bicicletă şi şi-a scrântit mâna şi i-am pus-o la loc”, ne-a spus Viorica Pop.

Bunicuţa regretă că niciunul dintre cei şase copii şi nouă nepoţi ai săi nu a dorit să înveţe de la ea, meseria de „ortoped comunal”.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns