De la tranzacţia imobiliară a deceniului, la terenuri date gratis la ANL. Locuinţele-fantomă bântuie visele candidaţilor din patru în patru ani

cazarma u

Construirea de locuinţe sociale nu se mai află, de patru ani, printre priorităţile municipalităţii timişorene. Dar, pentru că ne aflăm într-un an electoral, iar simpatia eventualilor alegători care au nevoie de o locuinţă a lor şi nu şi-o permit, cel puţin deocamdată, este importantă, se pot trasa planuri şi face promisiuni. Nimic nou sub soare, pentru că şi acum opt ani, de exemplu, au fost lansate tot felul de promisiuni legate de construirea de locuinţe în Timişoara.

Subiectul este scos de la naftalină periodic, pentru a-i convinge în special pe alegătorii tineri că au şanse mari în oraşul de pe Bega şi că, dacă votează un anumit candidat, viaţa lor se va îmbunătăţi mai rapid. Să vedem, în cele ce urmează, ce s-a ales de promisiunile de locuinţe sociale ori chiar prin ANL, pe care toată lumea le construieşte cu sârg pe plan local în anii electorali, deşi acestea din urmă depind, în cea mai mare măsură, de banii alocaţi de la guvern. Ţi-e şi drag să-i auzi pe candidaţi spunând fraze care încep cu: „Am discutat cu conducerea ANL şi…”. În luna februarie 2008, la Timişoara avea loc „licitaţia anului”, cea mai mare tranzacţie imobiliară realizată de primărie. Tocmai fusese vândută prin licitaţie publică efectuată cu strigare fosta Cazarmă U din zona Pieţei Mărăşti către un grup imobiliar din Lituania, care activa în domeniul hotelier.

Cazarma U sau Viena era (şi mai este) un imobil cu două etaje şi curte, cu întinderea de 3.537 mp. Preţul de pornire a licitaţiei a fost de 24.755.159 de lei, în această valoare fiind inclusă şi cea a terenului, de 12.024.031,5 lei, care reprezintă 48,57 la sută din total. Valoarea menţionată nu include TVA. „Comisia de evaluare a fost formată dintr-un număr de nouă membri, preşedinte fiind primarul Gheorghe Ciuhandu. S-a licitat pornindu-se de la suma stabilită iniţial şi în final a fost declarată câştigătoare oferta cea mai mare, de 40 de milioane de lei, făcută de SC Europa Group Bucureşti, subsidiară românească a companiei lituaniene Investment Baltic Estates Company. Cele 40 de milioane de lei au intrat la bugetul local. Fondurile obţinute ca urmare a vânză-rii vor fi folosite exclusiv pentru amenajarea imobilelor din Piaţa Libertăţii nr. 1 şi str. Vasile Alecsandri nr. 1 şi pentru finanţarea programelor de investiţii în construcţia de locuinţe sociale. Succesul municipalităţii constă şi în faptul că pe lângă suma obţinută prin vânzare, bugetul local a mai dobândit o sursă de venit, deoarece proprietarul viitorului hotel de lux va plăti anual peste un mi-lion de lei impozit pe clădire şi taxă hotelieră”, scria într un comunicat al Primăriei Timişoara din acea perioadă.

Locuinţe sociale, doar pe hârtie

baza rattÎn luna august a aceluiaşi an, municipalitatea revenea cu un anunţ în privinţa demersurilor pentru construirea unui ansamblu de locuinţe sociale pe strada Ion Ionescu de la Brad, unde era un amplasament pentru realizarea unei baze a RATT. Studiul de fezabilitate exista încă din noiembrie 2007, precum şi planul urbanistic zonal. Documentaţia tehnică de realizare avea toate avizele, mai puţin cel de mediu, care era în curs de eliberare la acea vreme. Ansamblul de locuinţe urma să aibă 495 de unităţi locative, din care 373 cu două camere şi 122 cu o cameră. În proiect figurau două tipuri de blocuri, S+P+4E şi S+P+6E, 477 de locuri de parcare în subsolurile blocurilor şi 40 la suprafaţă. Dacă ar fi să ne luăm după studiul de fezabilitate de atunci, durata de realizare a ansamblului ar fi fost de patru ani, iar valoarea investiţiei, de 114,7 milioane de lei. „În principal, locuinţele vor fi ridicate cu banii obţinuţi din vânzarea Cazarmei U, dar vrem să implicăm şi ANL”, susţinea conducerea primăriei.

ANL-uri în Steaua?

În aceeaşi perioadă, reprezentanţii primăriei îşi exprimau intenţia să construiască locuinţe, prin ANL, pentru tineri şi persoane evacuate, în zona Steaua III, pe Strada Bujorilor. În acest sens, au fost purtate discuţii cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Ca de obicei, autorităţile urmau să pună la dispoziţie terenul şi să se ocupe de utilităţi, de ridicarea blocurilor fiind responsabilă agenţia. Desigur, timişorenii ştiu prea bine că de toate aceste idei s-a ales, până la urmă, praful, iar la ora actuală nu se ştie prin ce capitol al bugetului s-au dizolvat cele 40 de milioane venite de la lituanieni. Nu avem nici hotel de lux în Piaţa Mărăşti, nici locuinţe sociale pe strada Ion Ionescu de la Brad, nici ANL-uri în Steaua şi nici măcar imobilele din Piaţa Libertăţii nr. 1 şi de pe Vasile Alecsandri nr. 1 nu au fost amenajate.

„Mai bine fără locuinţe sociale!”

locuinte socialeActualul spirit al împărţirii banilor din bugetul Timişoarei este unul cu totul diferit, în sensul că nu au fost prevăzute fonduri pentru locuinţe sociale. Se consideră că locuinţa trebuie să şi-o asigure fiecare cetăţean, iar pentru cazurile speciale există blocul de pe Strada Polonă, cumpărat în 2014. Administraţia nu vrea să se ducă vestea că în Timişoara se dau locuinţe pe degeaba, aşa că oamenii nu au decât să muncească şi să-şi asigure un acoperiş deasupra capului. Desigur, ANL este mereu o opţiune pe care edilii o scot în faţă când vine vorba despre locuinţe.

Iar facem blocuri…

Dacă tot e an electoral, problema locuirii e numai bună de scos de la naftalină. În primele luni ale anului, municipalitatea timişoreană a anunţat că pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) terenul necesar pentru ridicarea unui complex rezidenţial de patru blocuri cu câte 30 de apartamente pentru tineri, medici şi profesori. De asemenea, tot prin intermediul ANL ar urma să se construiască şi 50 de case pentru tineri, cu un perimetru de 300 metri pătraţi fiecare.

Cele patru blocuri cu câte 30 de unităţi locative se vor construi în zona Ion Ionescu de la Brad din municipiu, fiecare bloc având regimul de înălţime de S+P+6E, iar lucrările sunt estimate să înceapă până în luna iulie. Deci, de la cele 500 de apartamente din 2008, am ajuns la cele 120 din 2016, iar de la tranzacţia imobiliară a anului, la terenul dat pe degeaba la ANL. Atâta doar că ANL nu a mai construit nimic în Timişoara de aproape un deceniu. Chiar şi aşa, fantoma acestei instituţii guvernamentale bântuie visele aleşilor, mai ales în anii electorali, care tot construiesc prin ANL ba în Steaua, ba la Giroc, ba pe Ion Ionescu de la Brad…


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *