Campania “Color the Village – 2020”, derulată de Asociația “Acasă în Banat” împreună cu voluntari din toată țara, a reușit să preschimbe în doar câteva zile chipul localității timișene Racovița, reînviindu-i frumuseţea de odinioară prin gesturi exemplare de solidaritate. “Aș avea atâtea de spus, nici nu știu cum să încep.
De ce Racovița? Pentru arhitectură.
Aici se păstrează casele astea mari și frumoase, cu decoruri atent lucrate și asta ne-a făcut să alegem să venim aici . Prima provocare au fost fațadele. Cele 30 de case de renovat aveau, majoritatea,câte două fațade. Clădirile sunt în formă de U, cu două fațade la stradă. Așadar, tehnic, dacă numărăm, sunt 60 de fațade. Și nu mici … La şase- şapte metri înălțime, cu detalii atent lucrate și colorate. Dar nu am renunțat. A doua provocare a fost pandemia. Inițial, programasem evenimentul pentru finalul lui iunie, dar a trebuit cumva să reconfigurăm totul. Am ales luna septembrie, rugându-ne pentru zile calde și neploioase. A treia provocare: banii, sau mai bine zis lipsa lor. A trebuit să căutăm resurse, materiale, toate cele necesare. Să ne dăm peste cap până în ultima clipă. Și nici atunci nu am renunțat. Cumva, s-au aliniat toate și… am pornit
Oameni plini de entuziasm, de drag, pregătiți ca trei zile să stea în soare, praf, vopsea, pentru Racovița. Unii veniți de la sute de kilometri, aici, în câmpia bănățeană, într-un sat pe care l-au văzut doar pe Internet. Ce i-a atras, care a fost chemarea nu știu exact. Poate fiecare a venit pentru altceva. Unii pentru prieteni, să-și petreacă timpul împreună, alții pentru arhitectură, alții pentru culori, alții pentru că vor să facă diferența. Dar au venit. În total, 320. Nu știu câte kilograme de vopsea am folosit. Și nici câtă mâncare am gătit. Nici câte pensule, bidinele, trafaleți, bețe de amestecat /testat vopseaua s-au pus la bătaie. Nici nu cred că mai contează aceste detalii, ci doar dorința de a face bine, de a lucra în echipă, de a pune suflet până în ultima clipă. Știți care a fost cel mai bine păstrat secret ? Acum vi-l pot spune. Sâmbătă dimineața erau gata cinci case. Dar cumva, ne-am ajutat toți și seara, la 21,38 a fost gata ultima, atunci a coborât Andreea de pe schelă. Pentru mine, personal, a fost despre oamenii din spatele scenei. Nu știu ce aș și făcut fără ajutorul fetelor de la telefoane care au sunat voluntarii, au organizat transportul, cazarea… Habar nu am când și cum au făcut toate astea, dar s-au întâmplat. E despre pâinile aduse de Sorina, despre paharul ăla de apă pe care mi l-a adus Crina (singurul pahar de apă pe care l-am băut sâmbătă toată ziua), despre fetele care au descins la casa Cristinei, seara pe la şase, ca să dea o mână de ajutor să termine casa. Și casa a fost gata la opt. Apoi am mers la ultima. A fost despre tanti ce ne-a făcut gogoși și vecinul care ne-a împrumutat roaba și ne-a dat lemne de gătit. Proiectul e de fapt, despre speranță. De a da încredere și curaj celor care au impresia că nimic bun nu se mai întâmplă azi. E despre dorința de a face bine celor din jur și de a ajuta necondiționat. Și, bineînțeles, este despre casele astea frumoase și mândre, cum nu mai are nimeni. Care trebuie doar dezprăfuite, un pic reparate și rearanjate. Sunt minunate și trebuie să le lăsăm aici, pe mai departe. Așa cum îi spuneam și lui Odette, azi dimineață, am reușit ca după trei zile, să lăsăm amprenta pe Racovița. O vedeți și acolo, în mijlocul picturii murale. O vedeți pe fiecare casă, sunt florile, decorurile, bordurile albe. E sufletul nostru, al tuturor, acolo, în fiecare dintre ele. Suntem #acasainbanat. ”, a postat Nicoleta Trifan, reprezentanta organizaţiei care a iniţiat acest
generos proiect.
