Centrele de permanență din Timiș ”înghit” 2.000.000 de lei lunar

centru permanenta

Județul Timiș are cele mai multe centre de permanență din țară, 48, unde, lunar, prestează gărzi aproximativ 200 de persoane (medici și asistente), care bagă în buzunare o sumă totală de aproximativ 2.000.000 de lei (circa 435.000 de euro într-o lună), indiferent câți pacienți consultă.

Deși, ca suprafață, județul nostru este cel mai întins din țară, relieful este preponderent plan, infrastructura rutieră e bună, medicii de familie sunt numeroși, numărul spitalelor se ridică la peste zece pentru o populație totală de circa 650.000 de locuitori, iar prezentările în urgență depășesc 110.000 cazuri anual (la trei mari spitale pentru adulți: Județean, Municipal Timișoara și Municipal Lugoj).

CITEȘTE ȘI: Casă oferită gratis, plus 5 hectare de teren. Proprietarii caută o familie nevoiaşă

Ca atare, s-ar putea pune întrebarea: ca anume justifică existența unui număr atât de mare de centre de permanență, mai ales că majoritatea nu se află în zonele greu accesibile, aflate la distanță de unitățile de primiri urgențe, acolo unde oamenii au, într-adevăr, nevoie ci sunt amplasate în jurul Capitalei Banatului, unde există și spitale și clinici și cadre medicale și unități de primiri urgențe și echipaje gata să intervină și să acorde primul-ajutor.

Adresabilitate redusă

Un calcul arată că, într-o lună cu 22 de zile lucrătoare (zile în care garda este de 12 ore) și opt de zile de sărbătoare (sâmbăta și duminica, programul este de 24 de ore), cele 48 de centre de permanență timișene cumulează 21.888 de ore de gardă.

Fotografia postată de Renaşterea bănăţeană.

Cum durata medie a unei consultații este de 20 de minute, într-o oră pot fi văzuți trei pacienți.

Astfel, în 21.888 de ore de gardă la centrele de permanență timișene pot fi văzuți 65.664 de pacienți pe parcursul unei luni, adică unul din zece timișeni.

CITEȘTE ȘI: Inconștiență la volan. Depășire periculoasă a șoferului unui autobuz, în județul Timiș (Video

Dacă extindem calculul la un an, fiecare timișean ar putea trece măcar o dată pe an pragul unui centru de permanență.

În realitate, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Timiș a consemnat, la finalul lui 2017, o adresabilitate de 60.186 de persoane pe parcursul întregului an.

Oamenii preferă ca atunci când au o problemă de sănătate, chiar minoră, să se adreseze unităților de primiri urgențe din cadrul marilor unități sanitare pentru că pot efectua o gamă largă de investigații, iar dacă se impune, au acces imediat la specialiști, spun reprezentanți ai spitalelor.

Pe lângă acestea, pacienții își povestesc unii altora experiențele mai puțin plăcute din centrele de permanență, legate în special de atitudinea medicilor de familie care prestează gărzi.

În plus, pentru mulți dintre bolnavi, deplasarea la centrele de permanență reprezintă un timp pierdut, ei fiind redirecționați către spitale.

”Spre exemplu, în cazul unei entorse, medicii din centre trimit pacientul la noi, deși ar putea să îi pună o orteză și să-i dea trimitere pentru a doua zi la ortopedie”, spune Mihai Grecu, medic-șef la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean Timișoara.

Cu toate acestea, autoritățile sanitare au avizat an de an înmulțirea centrelor de permanență din Timiș. În șapte-opt ani, unitățile de medicină primară care oferă servicii în regim de gardă au ajuns la 48, cele mai multe din întreaga Românie.

Mai multe, de la an la an

În toamna anului 2011, în Timișoara, și-au deschis porțile primele trei centre de permanență, pentru ca oamenii să nu mai apeleze pentru probleme de sănătate minore la unitățile de primiri urgențe ale spitalelor, considerându-se că acestea sunt supraaglomerate.

Până la sfârșitul acelui an, în tot județul erau înființate 14 astfel de centre. Un an mai târziu, numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică (DSP) Timiș, la 27. Conform aceleași surse, în 2013, li s-au adăugat încă opt, iar în 2014, alte trei.

În 2015, cinci noi centre de permanență și-au făcut loc în peisajul timișean. În anul 2017, au fost înființate încă patru unități, iar anul acesta una.

Peste 83 la sută, în jurul Timișoarei

Interesantă este și distribuția teritorială a centrelor de permanență din județul Timiș, aproape jumătate dintre acestea aflându-se în cele două municipii, Timișoara și Lugoj.

O altă observație ar fi că majoritatea sunt concentrate în apropierea Capitalei Banatului: 17 in Timișoara, unul în Chișoda (la nici un kilometru distanță), Ghiroda (unu-doi kilometri), Moșnița Nouă (nouă kilometri), Săcălaz (11 kilometri), Utvin (11 kilometri), Remetea Mare (13 kilometri), Sânandrei (13 kilometri), Giarmata (13 kilometri), Dudeștii Noi (16 kilometri), Parța (18 kilometri), Becicherecu Mic (18 kilometri), Recaș (24 de kilometri), Chevereșu Mare (24 de kilometri), Orțișoara (26 de kilometri), Biled (27 de kilometri), Bărăteaz (31 de kilometri), Satchinez (31 de kilometri), Liebling (33 de kilometri), Ciacova (33 de kilometri), Gelu (34 kilometri), Buziaș (34 de kilometri), Nițchidorf (35 de kilometri), Mașloc (35 de kilometri).

Concluzia este că 30 dintre cele 48 de centre de permanență se află la o distanță de cel mult 35 de kilometri de Timișoara, care – pe timp de noapte și în zilele libere, perioadă în care aceste unități funcționează – poate fi parcursă în maximum 30 de minute.

La acestea se adaugă patru centre în cel de-al doilea oraș ca mărime din județ, municipiul Lugoj. La oarece distanță de spitalele mari din Timiș se află doar centrele de permanență din Dudeștii Vechi, Gătaia, Teremia Mare și Birda.

Zona rurală este mai slab reprezentată pe harta centrelor de permanență: din cele 48 de unități, doar 23 sunt în comune și sate. De remarcat că zona colinară – partea de sud – a celui mai întins județ din țară (8.697 de kilometri pătrați) nu are nici un centru de permanență! De asemenea, nici sudul Timișului nu are vreun centru de permanență!

Cât mai aproape de Capitala Banatului

Potrivit ordinului 697/112/2011, care cuprinde normele metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, ”zonele în care se înfiinţează centre de permanenţă sunt stabilite de către direcţiile de sănătate publică, cu acordul caselor de asigurări de sănătate şi al consiliilor locale sau la iniţiativa medicilor de familie din zonele respective”.

În practică se pare că a primat iniţiativa medicilor de familie.

Cei mai mulți medici de familie preferă Timișoara pentru condițiile pe care le oferă întregii familii. Însă, întrucât veniturile lunare ale acestora sunt diminuate ca urmare a numărului mic de pacienți, plata de 40 de lei pe oră pentru gărzile în centrele de permanență face atractivă această această activitate. Faptul că sumele în plus vin la pachet cu cheltuieli minime de transport explică concentrarea unităților care asigură continuitatea asistenței primare în jurul Capitalei Banatului.

Este și cazul prezentat recent în ”Renașterea bănățeană”, al unui medic de familie timișean care a lucrat la mai multe unități din Timișoara, precum și la Giarmata, Orțișoara, Satchinez și Gelu, totalizând în jur de o mie de ore într-o singură lună (echivalentul a 41 de zile fără odihnă), plătite cu peste 10.000 de euro!

Ce spun reprezentanții DSP Timiș

Conform reprezentanților DSP Timiș, ”centrele de permanență sunt înființate și funcționează în baza Legii 263/2004 actualizată și al Ordinului comun al Ministerului Sănătății și Ministerul Administrației și Internelor nr. 697/112/2011.

Centrele de permanență funcționează în regim de gardă, respectiv continuitatea asistenței medicale primare este asigurată de medici de familie împreună cu asistenți medicali. Pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă se poate înființa un centru de permanență prin voința liber exprimată a minimum doi medici de familie, titulari de cabinete de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, care pot coopta alți medici de familie pentru a se constitui un grup de șapte medici.

Conform legii se pot înființa și centre de permanență cu cinci sau șase medici de familie dacă aceștia pot asigura funcționalitatea centrului.

Convenția de asociere a medicilor, ca parte din documentația pentru înființarea unui centru de permanență, cuprinde: părțile semnatare, scopul asocierii, sediul în care își vor desfășura activitatea echipele de gardă, medicul coordonator desemnat dintre medicii participanți la serviciul de gardă. La constituirea echipelor de gardă pot participa medici de familie care își desfășoară activitatea în zonele arondate centrului, în unități sanitare care aparțin ministerelor cu rețea sanitară proprie sau în alte unități administrative teritoriale decât cele arondate centrului de permanență.

Documentele în baza cărora se emite decizia de înființare a centrelor de permananță sunt: convenția de asociere a medicilor de familie, dovada deținerii legale a spațiului în care urmează să funcționeze centrul de permanență, după caz, de către consiliile locale sau medicii de familie, autorizația sanitară de funcționare a structurii sanitare în care funcționează centrul de permanență, documente care să ateste pregătirea profesională a personalului medical și dreptul acestuia de a profesa, după caz, copii ale contractelor de muncă sau ale contractelor de prestări servicii pentru personalul medical care participă la asigurarea continuității asistenței medicale în regim de gardă prin centrele de permanență și, după caz, acordul serviciului de ambulanță județean ori hotărârea consiliului local privind punerea la dispoziția centrului de permanență a autospecialelor de consultații la domiciliu. Medicii de familie, dupa terminarea programului de lucru în cabinetele proprii pot efectua gărzi într-unul sau mai multe centre de permanență, în funcție de opțiunile proprii, nefiind o restricționare în acest sens. Centrul de permanență funcționează cu un număr de cinci-șapte medici de familie și cinci-șapte asistenți medicali”.

Rămâne, desigur, întrebarea cum a scăpat neobservată situația medicului care a totalizat o mie de ore de gardă pe lună (adică 41 de zile de gardă de 24 de ore!) și care a fost plătit cu zece mii de euro în mai. Medicii își întocmesc situația orelor de gardă prestate, responsabili din DSP Timiș dau avizul, iar cei de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate decontează sumele avizate. Cui aparține vina? Un răspuns va fi dat de echipa de control a Ministerului Sănătății.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *