Cel mai bun inginer constructor dintre avocații timișoreni se face că nu știe cu care dintre atuurile sale a impresionat juriul de la STPT

Cel mai bun inginer constructor dintre avocații timișoreni se face că nu știe cu care dintre atuurile sale a impresionat juriul de la STPT

Schimburile de replici pe tema numirilor membrilor în câteva dintre consiliile de administrație ale entităților aflate sub tutela CLT au reprezentat sarea și piperul celei mai recente ședințe a Consiliului Local Timișoara. Așa cum deja se știe, unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a fost votarea membrilor CA la Societatea de Transport Public Timișoara (STPT), acolo unde, în ultimele șase luni, a existat un consiliu de administrație provizoriu.

Fost și actual membru al Consiliului de Administrație la STPT, Paul Finta a fost prezentat de către echipa Fritz consilierilor locali ca având “specializare și experiență în domeniul drept și științe inginerești”, iar după votarea sa în respectiva ședință de consiliu local a devenit protagonist al articolului scris de un alt jurnalist al “Renașterii bănățene”, Silviu Florescu, și intitulat “Sinecurile din STPT: avocatul sindicatului agreat de Dominic Fritz, recompensat cu un loc în Consiliul de administrație. Cui îi e milă de Radu Țoancă”. După publicarea acestui articol, domnul Finta a trimis un drept la replică pe e-mail-ul redacției, document pe care l-a citit și subsemnatul.

A întors-o ca la Ploiești

În mod normal, n-aș fi intervenit în disputa creată de materialul respectiv, însă cum mă aflam în plină documentare a unui articol propriu având ca subiect numirile în consiliile de administrație ale întreprinderilor publice, am considerat că mail-ul trimis de Paul Finta pică la fix.

Ca atare, am pus mâna pe telefon și l-am sunat, iar ceea ce a urmat citiți în continuare:

– Am citit dreptul la replică adresat colegului meu și aș avea niște nelămuriri, fiindcă am și eu în curs de redactare un articol pe acest subiect, al numirilor în consiliile de administrație. Așadar, spuneți așa la punctul 6 din dreptul la replică: < Se induce publicului ideea că subsemnatul am fost numit în consiliul de administrație în locul unui specialist în transporturi. Vă aducem la cunoștință că potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011, cel puțin doi dintre membrii consiliului de administrație trebuie să aibă studii economice sau juridice și experiență în domeniul economic, juridic, contabilitate, de audit sau financiar. Astfel, numirea unui jurist în Consiliul de administrație este o cerință obligatorie, nu facultativă, fără ca juristul să ia locul unui alt specialist>. Corect, da?

– Da, corect.

– Bun, dar ați uitat să precizați faptul că, potrivit aceluiași alineat 3 al articolului 28 (n.r. – nu 27), este nevoie ca acea experiență în domeniul juridic să fie de cel puțin cinci ani. Dumneavoastră sunteți membru în Baroul Timiș din 1 ianuarie 2018, astfel încât nu aveți vechimea necesară în domeniul juridic. Corect?

– Ca avocat, atenție!

– Păi ca avocat…

– Dar experiența în specialitatea juridică poate fi și prin în alte modalități…

– În ce sens?

– Inclusiv în sensul de voluntariat, care este recunoscut ca experiență, în sensul de consilier juridic, în sensul de orice altă profesie juridică…

– Vă rog frumos să-mi enumerați din CV-ul pe care-l aveți pe site-ul STPT în ce anume constă activitatea dumneavoastră juridică ca voluntar.

– Deci eu v-am spus… eu v-am trimis punctul meu de vedere…

– Dar acel drept la replică nu mi l-ați trimis mie, eu îmi fac articolul meu…

– Eu vă spun următoarea chestiune: eu, sincer vă spun, nici nu știu dacă am fost numit pe una dintre funcțiile de jurist din consiliul de administrație. Asta trebuie văzut efectiv din decizia Adunării Generale a Asociaților (n.r. – a Acționarilor) și cred că puteți întreba acolo. Eu nu am aplicat pe funcția juridică din consiliul de administrație, ci am aplicat pe o funcție în consiliul de administrație. Înțelegeți? Eu asta vă răspund la întrebarea asta, pentru că, până la urmă, asta e…

– Eu înțeleg că mie îmi spuneți ceva, iar în dreptul la replică adresat colegului meu susțineți altceva.

– Eu n-am susținut altceva, atenție!

– Ba chiar altceva ați susținut, haideți să nu ne jucăm cu cuvintele. Dumneavoastră ați scris așa: <Vă aducem la cunoștință că potrivit prevederilor (…), cel puțin doi dintre membrii consiliului de administrație trebuie să aibă studii economice sau juridice și experiență în domeniul economic, juridic, contabilitate, de audit sau financiar. Astfel, numirea unui jurist în Consiliul de administrație este o cerință obligatorie, nu facultativă, fără ca juristul să ia locul unui alt specialist>. Iar acum îmi spuneți că nu știți dacă dumneavoastră nu știți dacă ați fost ales pentru pregătirea juridică sau pentru altceva.

– Haideți să facem așa: trimiteți-mi întrebările în scris, eu vă răspund cu mare drag în scris, mă informez și eu…

– Domnule Finta, sunteți avocat, dumneavoastră doriți întrebări în scris, serios?

– Da, ca să vă pot răspunde…

– Eu am nevoie de răspunsuri de la dumneavoastră ca de la un avocat, nu ca de la un funcționar oarecare, care se ascunde și vrea să câștige timp. Dacă doriți să-mi răspundeți acum la telefon, îmi răspundeți. Dacă nu doriți…

– Nu doresc.

– OK, perfect.

– Eu cu mare drag vă răspund…

– Cu mare drag îmi răspundeți dacă îmi răspundeți acum la telefon, nu câștigând timp.

– Faceți dumneavoastră regulile sau facem un dialog? Facem un monolog sau un dialog? Dacă vreți să faceți monolog, vorbiți dumneavoastră și eu vă ascult.

– Eu v-am pus o întrebare la care dumneavoastră nu aveți răspuns și doriți…

– Am răspuns foarte bun…

– Nu aveți…

– Dar dumneavoastră știți mai bine ce am eu și ce n-am eu? Dacă vreți să îmi trimiteți în scris, eu vă răspund cu mare drag!

– Nu, nu vă trimit nimic”.

Cu drag, dar doar în scris

Peste doar zece minute, domnul avocat revine cu un mesaj pe WhatsApp, iar eu i-am răspuns:

“În urma discuției telefonice de astăzi, vă reiterez disponibilitatea mea de a vă răspunde cu drag oricărei întrebări cu privire la persoana mea, cu rugămintea ca întrebările sa fie transmise în scris. Discuțiile telefonice pot abate de la acuratețea răspunsurilor.

– Îmi pare rău, domnule avocat. Dimpotrivă, sunt adeptul dialogului spontan și fiți fără grijă, redau cu absolută acuratețe conversațiile. Părerea mea este că un avocat stăpân pe meserie și, în plus, absolut convins că numirea sa ca membru în CA al STPT a respectat la virgulă prevederile OUG 109/2011 nu poate avea nici o problemă să susțină o conversație cu un jurnalist. Pe cale de consecință, refuzul dumneavoastră de a dialoga liber poate denota contrariul.

– Această afirmație este din nou o interpretare subiectivă. Exact ce vreau să evităm. Prin urmare, îmi exprim disponibilitatea de a vă răspunde la orice întrebări în scris, cu maximă prioritate.

– Apreciez eleganța cu care disimulați, dar atât. Din punct de vedere deontologic, mi-am făcut datoria”.

Extrem de instructivă discuția telefonică purtată cu domnul Finta, a cărui disponibilitate inițială de a ne oferi lămuriri în direct a dispărut rapid, când a realizat că lovim drept la țintă cu întrebările noastre…

Bunele abilități de comunicare au intrat în impas

Dar să revenim la dreptul la replică trimis colegului nostru, mai precis la finalul acestuia: “În final, înțeleg și susțin demersurile jurnalistice de calitate și apreciez că presa este cea mai eficace modalitate de exprimare a democrației în societate, atunci când jurnalismul este documentat corect și în interesul cititorului. Îmi exprim disponibilitatea de a răspunde oricăror întrebări și de a aduce clarificări, în vederea informării corecte a publicului cititor”.

Domnul avocat a uitat să precizeze în mail că disponibilitatea de a răspunde oricăror întrebări se referă exclusiv la întrebările adresate în scris, nu prin viu grai, de aici și discuția în contradictoriu pe care am purtat-o. În CV-ul său, Paul Finta a scris că deține “bune abilități de comunicare (în public și online) dobândite prin interacțiunea cu clienți și persoane din diferite departamente, organizații, instituții ale statului, reprezentanți ai companiilor și ai universităților și prin pledarea în fața instanțelor de judecată”.

Sincer, nu prea am observat acele bune abilități de comunicare sau poate a prins omul o zi mai proastă…

Unde este experiența de antreprenor de succes?

Ne-a plăcut mult și că tânărul Paul Finta este fan al jurnalismului documentat corect și în interesul cititorului și sperăm că am reușit să ne ridicăm la standardele dânsului în acest articol. De altfel, dacă nu ne-am fi documentat corect, nu am fi reușit să-l punem în dificultate cu întrebările noastre, nu-i așa?

În urma unei documentări corecte, reușim acum să demonstrăm că administrația Fritz a tras sforile pentru ca Paul Finta – avocatul care reprezintă sindicatul nou înființat în Primăria Timișoara și care luptă cot la cot, în instanță, în dosarul “Organigrama”, cu juriștii municipalității împotriva sindicatului vechi din PMT – să fie numit în Consiliul de Administrație al STPT prin încălcarea OUG 109/2011.

La alineatul 1 al articolului 28 al respectivei ordonanțe de urgență, se prevăd următoarele: “În cazul societăţilor administrate potrivit sistemului unitar, consiliul de administraţie este format din 3-7 membri (n.r. – 5-9 membri în cazul societăților mai mari, așa cum este STPT, aspect prevăzut în alineatul 2), persoane fizice sau juridice, cu experienţă în îmbunătăţirea performanţei societăţilor sau regiilor autonome pe care le-au administrat sau condus”.

Domnul Finta are zero experiență în îmbunătățirea performanței societăților sau regiilor autonome pe care care le-a administrat sau condus. Asta pentru că, potrivit datelor înregistrate la Ministerul Finanțelor, firma înființată de Paul Finta în anul 2020, Topgoods Pro SRL (obiect de activitate: prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe), n-a avut nici un fel de activitate de când a apărut pe piață.

Cu zero experiență în îmbunătățirea performanței SC Topgoods Pro SRL, și dacă ar fi avut cei cinci de vechime în domeniul juridic, tot degeaba ar fi fost, Paul Finta nu avea ce să caute în Consiliul de Administrație al STPT. Asta pentru că prevederile alineatului 3 al articolului 28 din OUG 109/2011 de care făcea atâta caz domnul avocat, cel cu experiența în domeniul economic sau juridic pentru cel puțin doi administratori, nu anulează cerința prevăzută în alineatul 1 al aceluiași articol.

Altfel spus, dacă n-ai condus sau administrat în viața ta o firmă sau o regie autonomă, dar nu oricum, ci îmbunătățindu-i performanța, nu poți fi numit membru în consiliile de administrație ale întreprinderilor publice nici dacă ai nu cinci, ci 25 de ani de experiență în domeniile economic, juridic, contabilitate, de audit sau financiar.

Voluntariat a la Radio Erevan

Apropo de vechimea în specialitatea juridică, ne-a amuzat mult tentativa tânărului avocat de a ne duce cu zăhărelul, cum că ar fi acumulat experiență în urma activității de voluntariat… Faza cu voluntariatul este, cumva, a la Radio Erevan: da, a făcut voluntariat, dar nu după ce a terminat Facultatea de Drept a UVT, ci înainte, în timp ce urma cursurile Facultății de Construcții a Universității Politehnica. Așadar, voluntariatul nu a fost în domeniul juridic, ci în cel tehnologic, iar asta a scris domnul avocat cu propria mână în CV-ul postat pe site-ul STPT, nu am inventat noi. Documentare corectă sau ce?

O “prelungire de școlaritate” ascunsă cunoscătorilor

Și încă o chestiune: în timp ce culegeam informații cât se poate de corect, am observat că, în profilul profesional de pe www.linkedin.com al lui Paul Finta, studiile de licență la Facultatea de Drept a UVT apar în perioada 2011-2015 (4 ani), în timp ce, în CV-ul de pe www.ratt.ro, aceleași studii figurează între 1 octombrie 2011 și 1 iulie 2016 (5 ani). O fi vorba doar despre o eroare materială, ne-am zis, dar unde o fi eroarea, pe care dintre site-uri?

Convinși că domnul Finta va aprecia eforturile noastre de a ne documenta corect, nu ne-am oprit aici, ci am săpat în continuare. Am aflat, astfel că, student din 2010 la Construcții, Paul Finta s-a apucat, în 2011, și de Drept, tot la zi (în principiu, la Drept, cursurile se țin după-amiaza). Conform surselor noastre, în loc să termine Facultatea de Drept în patru ani, ca toată lumea, domnul Finta a avut nevoie de o așa-numită “prelungire de școlaritate”, de un an, pentru că nu-și promovase toate examenele. Pe vremea mea, se numea repetenție, acum se numește prelungire de școlaritate…

În fine, important era că dezlegasem misterul, iar acum puteam înțelege neconcordanța apărută: durata corectă a studiilor apare doar pe CV-ul de pe site-ul STPT fiindcă acesta este un site obscur prin comparație cu site-ul utilizat de profesioniștii din toată lumea, www.linkedin.com, unde detaliul absolvirii Facultății de Drept în cinci ani, nu în patru le-ar fi ridicat semne de întrebare cunoscătorilor, specialiștilor în domeniul juridic.

Condiție scoasă din joben pentru avocatul sindicatului fidel lui Fritz

Prin aceeași documentare corectă, am reușit să depistăm o altă probă a trucării procesului de recrutare și selecție a candidaților fix în favoarea lui Paul Finta. Ne referim la o cerință strecurată în anunțul de recrutare, dar neprevăzută în OUG 109/2011: candidații trebuia să aibă “experiență în management, consultanță în management sau coordonare proiecte de infrastructură urbană”.

Lăsăm la o parte faptul că simpla experiență în management sau simpla consultanță în management nu erau suficiente, ci era necesară acea experiență în îmbunătățirea performanței firmelor administrate sau conduse de către candidat. Ilegalitatea flagrantă o reprezintă apariția în anunțul de recrutare a sintagmei “sau coordonare proiecte de infrastructură urbană”, o posibilitate neprevăzută de OUG 109/2011, dar scoasă din joben pentru un anumit candidat.

Ați ghicit deja numele său, e vorba despre Paul Finta, care, pe profilul personal de pe www.linkedin.com, a scris că, în perioada septembrie 2016 – decembrie 2017, la Karlsruhe (Germania), în calitate de manager de proiect la Deutsche Bahn, a coordonat o echipă pentru construirea de poduri pentru infrastructura feroviară germană.

Toată stima pentru realizările în domeniul construcțiilor ale tânărului inginer/avocat Finta, dar în consiliile de administrație se cer performanțe legate de cifre de afaceri și de profituri, nu coordonare de proiecte de infrastructură. Nu o spunem noi, o spune OUG 109/2011. Iar avocatul sindicatului aliat al echipei Fritz, as în legislație, știa sigur acest lucru și putea să i-o zică și inginerului cu același nume.
Cel mai bun inginer constructor dintre avocații timișoreni se face că nu știe cu care dintre atuurile sale a impresionat juriul de la STPT


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

4 thoughts on “Cel mai bun inginer constructor dintre avocații timișoreni se face că nu știe cu care dintre atuurile sale a impresionat juriul de la STPT

  1. Vechimea în specialitatea juridică că și consilier juridic se dobândește doar in baza unui contract individual de muncă….restul este apa de ploaie

  2. In Baroul Timis sint inscrisi foarte multi avocati insa doar o parte profeseaza efectiv. Ii vezi zilnic in sedinte, pe culoar discutind spete, invatand unul de la altul. Personal desi sint avocat din 1999 si lucrez in Dicasterial din 1993 nu imi aduc aminte cine este acest domn Finta si nici nu l-am vazut vreodata pledand

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *