Banii, primarul şi olimpismul

Aşa cum se temeau mulţi conducători de cluburi sportive, unii dintre ei sunându-ne la redacţie pentru a solicita lămuriri, Nicolae Robu a tăiat din „felia” aprobată iniţial pentru alte entităţi care reprezintă Timişoara în competiţiile interne şi în cele de peste graniţă, această măsură venind în contextul în care o ordonanţă recentă a fostului guvern condus de Sorin Grindeanu a dispus alocarea a cel mult cinci la sută din bugetul unei comunităţi locale, ceea ce pentru oraşul de pe Bega reprezintă o creştere a sumei alocate pentru sport.

Edilul-şef nu vrea să risipească inutil resursele, conform propriei declaraţii, dorind, probabil, să aloce mai mulţi bani pentru echipa sa de suflet, ACS Poli, acolo unde, din informaţiile noastre, cel mai mic salariu al unui nou-venit este de patru mii de euro, peste ceea ce Nicolae Robu a dispus să se aloce, pe un an întreg, unui club care, în opinia sa, promovează sportul la nivel de hobby.

Nimic mai greşit, mai ales că unul dintre exemplele sale vizează voleiul, mai exact echipa feminină UVT Agroland, un proiect din mediul privat care merită şi trebuie să fie susţinut aşa cum autorităţile locale au ales să sprijine rugbyul într-o reţetă de succes la nivel naţional şi european.

Deşi sportul în care Timişoara Saracens domină pe plan intern nu este unul cu reprezentare olimpică, banii alocaţi spre gruparea la care finanţator este Dan Dinu merită, fără îndoială, să ajungă la destinatari, şi aici ne referim în primul rând la sportivi, însă din felie s-ar putea înfrupta şi alte grupări, la care costurile sunt chiar mai mici, şi nu înţelegem de ce Nicolae Robu refuză să sprijine din bani publici şi alte iniţiative private de succes, Ripensia Timişoara fiind un alt exemplu în acest sens.

Avem multe echipe de prim eşalon, avem o singură sală polivalentă şi blocăm accesul la performanţă al multor cluburi doar pentru că alesul timişorenilor consideră că în afară de fotbal, handbal, baschet şi rugby sportul este practicat la nivel de hobby.

Cum rămâne, domnule primar, cu sala de pe strada Aurel Păunescu Podeanu? Cine îşi asumă acest eşec răsunător? Fostul rector, actualul primar sau niciunul dintre ei?

De ce ne punem singuri piedici când putem realiza împreună ceva constructiv şi durabil? Măcar o nouă sală polivalentă, mai încăpătoare, chiar dacă ea va fi construită la doi paşi de Timişoara, într-o zonă metropolitană pe care aţi spus, nu cu mulţi ani în urmă, că o doriţi.

Sunt întrebări care probabil că deranjează, iar răspunsurile cu siguranţă nu vor veni…

0 Comments

No Comment.