O alimentaţie necontrolată poate avea consecinţe nefaste asupra sănătăţii omului, iar consumul exagerat din perioada sărbătorilor atrage numeroase riscuri.
Acest lucru se întâmplă şi din cauza pasivităţii instituțiilor care ar trebui să vegheze la siguranţa alimentară (Direcţia Sanitar-Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, Direcţia Agricolă şi alte instituţii deconcentrate), fapt ce a dus la apariţia unor boli comune oamenilor şi animalelor, numite zoonoze. Pe lângă acestea, apare şi pericolul îmbolnăvirii omului cu produse de origine animală, mai ales în urma introducerii în unele preparate a unor substituenţi.
Zilele următoare sunt „dedicate” consumului de carne de miel şi ouă, fiind bine de ştiut ce pericole există. Ouăle trebuie să fie ştampilate, termenul acestora al acestora fiind de 15 zile. Ştampila va conţine elemente cu codul fermei. Consumul exagerat de ouă poate duce la creşterea colestorului. În ceea ce priveşte carnea de miel, trebuie ştiut faptul că sacrificarea animalelor se realizează doar în locuri special amenajate şi autorizate.
În mod obligatoriu, carcasa de miel trebuie să aibă ştampila cu numărul 10, aplicată de cei care avizează oficial consumul de carne de miel. Capul nu trebuie să lipsească, pentru că există posibilitatea înlocurii cu… carcase de câine! Carnea de miel sub zece kilograme conţine o cantitate mare de colagen şi colesterol, ceea ce o face greu digerabilă.
Consilierul judeţean Tiberiu Lelescu, specialist în agricultură, spune că se recomandă, tot mai frecvent, carnea de ied, ca înlocuitor de succes, de o calitate mai bună şi cu un gust deosebit
Pe piaţa timişoreană, preţul unui kilogram de carne de miel este de 20-23 lei, al unuia de ied, de 23-25 lei, în timp ce mielul viu se vinde cu 10 de lei/kg.
În fine, ultimă fiţă pentru Paştele din acest an îl reprezintă mielul camerunez, a cărui carne nu conţine colesterol, este bogată în vitamina D şi nici nu miroase a oaie.