Aproape jumătate dintre elevii din Timiș au obținut medii sub 5 la simularea județeană a evaluării naționale
Simularea județeană a evaluării naționale desfășurată în Timiș în decembrie 2025, în aceeași perioadă cu cea pentru bacalaureat, a evidențiat o zonă a performanței slab reprezentată –doar aproximativ 2,7% dintre elevi obținând medii peste 9, media 10 fiind înregistrată de un singur elev.
Au fost testați 4.437 de elevi, provenind din 123 unități de învățământ din județ.
Centralizarea rezultatelor relevă faptul că 1.876 elevi, reprezentând 42,28% din total, au obținut medii sub 5, iar 2.561 elevi, respectiv 57,72%, medii egale sau mai mari de 5, conform Inspectoratului Școlar Județean Timiș.
”Distribuția mediilor indică o concentrare accentuată a rezultatelor în intervalul 3–6,99, ceea ce evidențiază faptul că majoritatea elevilor dețin achiziții parțiale, insuficient consolidate și valorificate în condiții de evaluare standardizată”, atrag atenția inspectorii școlari.
Procentul de 57,72% reflectă o funcționalitate educațională minimă, însă fragilă, sugerând existența unui decalaj între dobândirea cunoștințelor și capacitatea elevilor de a le aplica coerent, complet și constant în contexte de examen.
Printre cauze, inspectorii din Timiș au evidențiat un proces de predare axat mai mult pe transmiterea de conținuturi și mai puțin către aplicarea acestora pe tipuri de itemi specifici evaluării naționale, precum și feedback-ul didactic generalist, care nu vizează în mod explicit erorile recurente ale elevilor.
Ca și în cazul analizei privind rezultatele elevilor la simularea județeană a bacalaureatului, inspectorii școlari timișeni au transmis câteva sugestii în funcție de mediile obținute de elevi.
Astfel, elevilor din eșalonul mediilor 1-2,99 (10,50%), unde există multe lacune, li se recomandă un program de lucru zilnic, pentru reconstruirea competențelor de bază și a încrederii în sine:
”Este necesar un program zilnic de lucru, chiar de scurtă durată (10–20 de minute), axat pe un singur tip de exercițiu la o sesiune, de exemplu doar cerințe de identificare, completare sau aplicare directă. Elevul trebuie sprijinit să citească cerința cu voce tare, să sublinieze ce i se cere și să formuleze orice răspuns posibil, evitând complet foaia goală, chiar și în situația în care soluția nu este completă.
Rolul părinților este determinant în asigurarea unui cadru stabil și predictibil de lucru. Aceștia trebuie să stabilească un program zilnic fix, să ofere un spațiu lipsit de distrageri (telefon, televizor), să valorizeze efortul depus și să evite etichetările negative sau comparațiile cu alți elevi.
Comunicarea constantă cu dirigintele sau profesorul de la clasă este esențială pentru monitorizarea progresului și pentru facilitarea participării elevului la programe remediale.
Pentru profesori, intervenția presupune reducerea conținutului la strictul esențial, utilizarea de fișe scurte, clar structurate, cu exemple-model, precum și evitarea supraîncărcării cu teme sau exerciții complexe. Feedback-ul trebuie să fie imediat, pozitiv și orientat spre progresul minim realizat, iar evoluția fiecărui elev să fie monitorizată individual, inclusiv prin colaborarea cu consilierul școlar acolo unde situația o impune”.
Zona critică majoră e reprezintă elevii din eșalonul mediilor 3–4,99 (31,8%):
”Elevii au achiziții fragmentare și instabile, recunosc tipuri de exerciții și noțiuni, însă nu le pot aplica coerent. În lucrări apar frecvent răspunsuri <aproape corecte>, pași lipsă și pierderi de punctaj din neatenție sau interpretare incompletă.
Pentru elevi, progresul depinde de trecerea de la învățarea ocazională la un exercițiu sistematic. Este necesar un program zilnic de lucru de 20–30 de minute, organizat pe tipuri clare de exerciții.
Elevii trebuie încurajați să scrie toți pașii de rezolvare, să compare soluțiile proprii cu modele corecte și să se autoverifice constant, prin întrebări de tipul „Am răspuns exact la cerință?”. Corectarea activă a greșelilor – rescrierea soluției corecte – este esențială pentru consolidare.
Părinții pot sprijini semnificativ acest proces prin supravegherea modului de lucru, nu doar a timpului alocat.
Formularea unor întrebări simple („Ce ți s-a cerut?”, „Cum ai verificat?”) ajută elevul să conștientizeze pașii de rezolvare. Este important ca părinții să susțină consecvența și participarea la activități remediale, fără a pune accent excesiv pe notă.
Profesorii trebuie să analizeze sistematic tiparele de greșeli ale elevilor, să insiste pe decodarea cerinței și să utilizeze exerciții gradate, de la simplu la mediu. Baremul trebuie folosit ca instrument formativ, iar simulările scurte și dese, însoțite de feedback explicit pe erorile recurente, sunt esențiale pentru progres.”
CITEȘTE ȘI: Simularea județeană a bacalaureatului în Timiș: doar 35,53% dintre elevi au obținut medii de promovare
Elevii din eșalonul mediilor 5–5,99 (16,5%) se află la pragul funcționalității, cu competențe minime, dar instabile, motiv pentru care este esențială formarea unor strategii clare de lucru la test:
”Aceștia trebuie să exerseze rezolvarea cronometrată a subiectelor, să înceapă cu cerințele sigure, să își rezerve timp pentru verificare și să acorde atenție completării explicațiilor, nu doar obținerii rezultatului final. Recapitulările periodice pe capitolele slab consolidate contribuie la stabilizarea performanței.
Părinții au rolul de a discuta cu elevii despre modul de organizare a lucrului și de a sprijini planificarea timpului de învățare, menținând un climat emoțional calm și echilibrat, fără presiune excesivă asupra rezultatului.
Profesorii trebuie să predea explicit strategiile de examen, să evidențieze clar unde și de ce se pierd punctele și să organizeze simulări parțiale axate pe gestionarea timpului și structurarea răspunsurilor.”
Elevii care au obținut medii între 6 și 6,99 au o bază de cunoștințe solidă, pe care, însă, nu reușesc să o valorifice în totalitate, iar cei din eșalonul mediilor 7-8,99 trebuie să lucreze mai mult pe precizie și rafinare, mai precizează inspectorii școlari.
În ceea ce-I privește pe elevii cu medii peste 9, recomandarea inspectoratului, atât pentru ei, cât și pentru profesorii lor, este de rezolvare constantă a subiectelor cu grad ridicat de dificultate.
