Afacerile mioritice întâmpină obstacole din ce în ce mai dificile

cioban Covaci

Creşterea ovinelor sparge tiparele, dacă vorbim de sectorul zootehnic, pentru că e singura activitate care într-adevăr se dezvoltă.

Timişul, de exemplu, pornea cu un efectiv de circa 300.000 de oi „calificate” pentru subvenţia europeană pe cap de animal în 2007, anul aderării României la UE. Astăzi sunt peste 700.000 de mioare timişene pentru care se efectuează această plată. Dacă le socotim şi pe cele neeligibile, căci subvenţia pe cap de ovină se dă doar pentru exploataţiile cu cel puţin 50 de animale, probabil că sunt peste un milion în judeţ.

Activitatea e în creştere, dar apar şi probleme

Creşterea este, deci, una foarte accelerată. Au apărut şi inconveniente legate de această problemă. Spre exemplu, aglomeraţia prea mare de animale a dus la certuri aprinse între ciobani, în multe comune, dar şi la scandaluri între ei şi primării, acolo unde există un deficit al suprafeţelor de păşunat.

Comuna Sânandrei nu s-a confruntat, încă, cu probleme de acest tip. În satul Covaci, de pildă, găsim o familie care, din tată-n fiu, se ocupă cu oieritul. Vorbim despre familia Hândorean, care deţine actualmente circa 1.000 de oi.

Mulţi s-ar aştepta, poate, ca nişte oameni cu atâtea mioare să stea măcar într-o casă cu etaj, dacă nu într-o vilă. Nici vorbă, îi găsim într-o casă cu un singur nivel, veche – bine pusă la punct, e drept – în care bătrânii şi tinerii stau laolaltă. Mai exact, sunt două familii tinere, care locuiesc împreună cu părinţii. Ioan Hândorean are 32 de ani şi este capul uneia dintre cele două familii de oieri care domiciliază la adresa respectivă, cealaltă pereche fiind formată din sora lui şi bărbatul acesteia.

Lâna aduce doar mărunţiş

Ne aşezăm la vorbă şi îl întrebăm pe Ioan Hândorean cum stă, economic vorbind, treaba cu creşterea oilor.

Are un şir lung de nemulţumiri şi începe să le înşire: „Este din ce în ce mai greu. Nu găsim oameni pricepuţi. De multe ori, luăm oameni din gară, fără ocupaţie, care zic că se pricep la oi, dar mai greu e când să se apuce de treabă. Nu prea le place munca. Ne trezim uneori că au plecat fără să zică ceva, pur şi simplu. Adevărul e că cei care chiar se pricep bine la oi s-au apucat de această treabă pe cont propriu. De multe ori, muncim aproape degeaba.

Anul trecut, de exemplu, de la cele o mie de oi ale noastre, am recoltat trei tone de lână. Am vândut cu un leu kilogramul, un preţ care ne-a adus un câştig foarte mic. Costul manoperei, la tunsul oilor, este de 2,5 lei pe animal. Atât cer oamenii cu care lucrăm. O oaie dă cam trei kilograme de lână. Am scos, deci, foarte puţini bani. Lâna o vindem la intermediari, care probabil o desfac la fabricile de prelucrare a lânei vecine.

La noi în ţară nu mai sunt asemenea fabrici. În felul ăsta, noi suntem cei cu munca şi cu bani puţini, în timp ce intermediarii de pe piaţa lânei câştigă foarte mult şi fără mare efort”, susţine tânărul cioban.

Preţul mieilor, în scădere continuă

Pe măsură ce efectivul de oi a crescut, preţul mieilor a coborât simţitor. Familia Hândorean, de pildă, a vândut în toamnă miei cu şapte lei kilogramul. În urmă cu cinci ani, luam cam 9,50 lei pe kilogram.

Vorbim, însă, de mieii pe care îi comercializează în alte perioade decât în preajma Paştelui. La sărbătoarea pascală catolică din acest an, n-a fost cine ştie ce cerere.

Rămâne de văzut cum va fi la Paştele ortodox, fiind încă devreme de dat un pronostic. Dar, una peste alta, scăderea preţului mieilor e o realitate economică deloc pe placul ciobanilor. Cum nu le-a plăcut, de altfel, nici introducerea impozitului forfetar (pe norma de venit, altfel spus) pentru persoanele fizice, iar exploataţia despre care vorbim nu are personalitate juridică, deci e plătitoare a acestui bir.

Câinii ciobanilor, la cheremul vânătorilor

Chiar dacă nu îl afectează foarte tare prevederea legală privitoare la limitarea numărului de câini de la turmă, căci exploataţia familiei sale e la câmpie, destul de aproape de Timişoara, deci într-un loc fără animale sălbatice, nu o consideră normală.

„Ni s-a întâmplat la un moment dat să ne împuşte vânătorii doi câini. Unul a murit pe loc, iar celălalt a ajuns până acasă, dar nu l-am mai putut salva. Cei care i-au împuşcat au spus că erau fără jujeu şi că nu erau pe pământul nostru. Am înghiţit în sec, ce să facem?”, ne spune oierul.

Câştigul vine din producţia de brânză

Familia de ciobani din Covaci preferă, spre deosebire de multe alte exploataţii din branşă, să producă brânză, nedorind să vândă laptele crud.

Are propria capacitate de procesare – la ora când i-am vizitat pe oameni, brânzăria lor era în renovare – şi pe partea asta, într-adevăr, afacerea e rentabilă. „Noi vindem angro, cu 15 lei kilogramul de telemea. Nu avem timp să stăm prin pieţe, unde, într-adevăr, am obţine în jur de 22 de lei pe kilogram. Dar preţul ne mulţumeşte”, susţine Ioan Hândorean. Familia sa provine, ca multe altele care s-au aşezat cu oile în Banat, de prin părţile Sibiului.

Doar la oi se pricepe, nu a făcut vreo altă pregătire profesională şi are un mic regret vizavi de asta: „Parcă îmi pare un pic rău că nu am învăţat şi o altă meserie. Cu oile încă merge, e adevărat, dar nu se ştie ce timpuri vin.

Noi am tot crescut numărul de oi, dar am constatat că merge din ce în ce mai greu. Ca să facem un ban ne-am dezvoltat. Nu e simplu, pentru că tot cresc cheltuielile. Spre exemplu, tratamentul animalelor ne costă din ce în ce mai mult. În ultimii ani, oile parcă se îmbolnăvesc mai uşor.

Dacă nu ai grijă, le pierzi. Munca asta nu-ţi permite să îţi planifici din timp un concediu. Te poţi trezi că ai mult de lucru exact atunci când credeai că poţi să te relaxezi”.

Tânărul cioban din Covaci mai adaugă, când vine vorba de neajunsurile din domeniu, faptul că se reînnoiesc anual contractele de închiriere a păşunii. „Ar fi de preferat să o închiriem pe termen lung, ca să putem investi fără teamă în adăposturi pentru animale”, susţine Ioan Hândorean.

Iată că, deşi privită de pe margine pare simplă, creşterea oilor cere o oarecare pricepere, dar şi multă muncă şi sdestul stres.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *