
Își fac bagajele proaspătul secretar al Primăriei Timișoara și șefii Poliției Locale, fiind toți pensionari reangajați?
Un funcționar public care are și o decizie de pensionare nu mai poate lucra în administrație, contractul de muncă urmând a-i înceta imediat, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), chiar dacă funcționarul a cerut suspendarea pensiei. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, marți, 29 ianuarie 2025, și a intrat deja în vigoare.
Nu există statistici la nivel național privind numărul de pensionari încă activi ca funcționari publici.
„E foarte greu de știut câți funcționari la stat vin din pensie. Nu am avut cum să fac un calcul de genul acesta, pentru că nu se declară la datele de concurs, de exemplu, pentru cineva care candidează să intre pe funcția publică. E dreptul lui conform legii să se prezinte la concurs și nu se face o statistică că a venit din pensie sau nu”, a explicat Vasile Felix Cozma, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP).
Cu toate acestea, se cunosc nominal anumite cazuri, mai ales cele ale unor șefi sau funcționari publici cu funcții de conducere din Primăria Timișoara.
Această decizie a venit la pachet cu anunțul primarului Dominic Fritz, care a declarat, miercuri – 29 ianuarie, la Radio Timișoara, că la primărie va avea loc o reorganizare a personalului. De altfel, acesta a ținut și o ședință, cu directorii și șefii din primărie, chiar a doua zi, pe 30 ianuarie.
Într-un discurs amestecat între eficiența în administrație și amenințări voalate că unii ar trebui să își caute de lucru, Fritz i-a amenințat pur și simplu pe angajații care ”nu justifică salariul lor” să nu ”stea pe burtă” și să spere ”că trece furtuna” fără să-i prindă. Fritz le-a mai spus angajaților că urmează să facă o nouă organigramă, prin care va fi redusă schema de personal a Primăriei Timișoara.
Anunțul primarului este cel puțin hilar. Primăria Timișoara vrea să facă o reducere a cheltuielilor cu personalul, astfel că se pregătește o nouă organigramă. Asta în condițiile în care are deja două organigrame anulate de instanță, iar alte două au fost și ele contestate în instanță de către Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria Timișoara, reprezentat în multe bătălii de juristul Tiberiu Negrei, dar a fost contestată și de angajați puși pe liber abuziv.
Maxima batjocură și intimidare din discursul primarului Fritz este că, deși el amenință cu concedieri mascate ca “reorganizare”, Primăria Timișoara are un deficit de personal, fiind 50 de posturi vacante.
Sigur, foarte mulți directori, șefi de servicii și consilieri au fost angajați de administrația USR pe criterii politice, de prietenie sau de datorie, nicidecum pe criterii de competență profesională, lucru de care se plânge chiar primarul, cum că “lucrurile nu merg cum trebuie”.
Una peste alta, trei nume grele ale administrației Fritz ar putea fi vizate de decizia ICCJ. Este vorba de Hajdu Attila, director general al Direcției Poliția Locală, care în anul 2021 s-a pensionat de la Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș, apoi adjunctul Poliției Locale, Dumitru Domăşnean-Urechiatu, pensionat de la IPJ Timiș în anul 2016.
Hajdu Attila a încasat în anul 2024 de la Poliția Locală Timișoara 115.981 de lei salariu și 15.328 de lei normă de hrană. El a mai încasat o pensie anuală de 73.608 de lei, ca fost ofițer de jandarmi, de la MAI.
Dumitru Domăşnean-Urechiatu, adjunctul lui Hajdu, a încasat în 2024 suma de 112.091 lei ca salariu și 15.328 de lei ca normă de hrană de la Poliția Locală. La aceste sume se adaugă o pensie anuală de 123.540 de lei, ca fost polițist, angajat al MAI.
Dumitru Domăşnean, director adjunct al Poliţiei Locale, a fost numit director executiv interimar al instituţiei după câştigarea alegerilor de către Dominic Fritz, în 2020. Domăşnean l-a înlocuit în funcţie pe Dorel Cojan, un alt pensionar MAI care cumula pensia cu salariul şi care a fost ţinut ca director interimar al Poliţiei Locale timp de şase ani.
Piesa de rezistență, proaspătul secretar al Primăriei Timișoara, Adina Pokker, care a ieșit la pensie de pe funcția de președinte al Curții de Apel Timișoara în anul 2024. În ultimul an de magistratură, Adina Pokker a încasat în total 385.539 de lei ca salariu de președinte de secție la Curtea de Apel Timișoara. Actualul salariu de secretar al primăriei nu este menționat public pe site-ul instituției.
CITEȘTE ȘI: Timișoara a devenit cel mai accesibil centru urban major pentru cei care vor să devină proprietari de locuințe. Cum era acum 25 de ani…
Lista nu se oprește însă aici și vizați de această decizie mai sunt alte zeci de funcționari publici din diverse instituții și structuri ale statului sau din administrația locală și județeană.
Este important de menționat că lipsa de claritate a deciziei ICCJ, așa cum reiese din decizia Înaltei Curți, a creat minim două curente de opinie.
Unul care susține că actualii funcționari publici veniți de la alte instituții, cum sunt și cazurile Hajdu, Pokker și Domăşnean, toți trei cu pensie de la stat, trebuie să renunțe la locul de muncă din primărie. Alți juriști opinează că dacă respectivii funcționari au dat concurs pe post, prevederea ICCJ nu li se aplică și pot cumula pensia de la fostul loc de muncă şi actualul salariu.
Această situație a fost invocată într-o adresă care a circulă pe rețelele de socializare, dar a cărei veridicitate nu a fost confirmată.
Conform unei comunicări emise pe 31 ianuarie 2025, de Direcția Generală Organizare și Resurse Umane din cadrul Autorității Vamale Române, Ministerul Finanțelor, se menționează că “Punctul de vedere al Direcției Generale Juridice nr. 4221/30.01.2025 potrivit căruia unul dintre argumentele juridice esențiale care susțin decizia Curții este principiul legalității, conform căruia orice raport juridic trebuie să se desfășoare în limitele stabilite de lege.
Astfel, funcționarii publici nu pot menține simultan două statuturi contradictorii: cel de pensionar și cel de angajat activ în sectorul public. ICCJ subliniază că încetarea de drept a raportului de serviciu este un efect direct al emiterii deciziei de pensionare, eliminând posibilitatea unei duble interpretări.
Așadar, începând cu data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 91/2024, respectiv 29.01.2025, aceasta devine obligatorie”.
Cert este că până la clarificarea situației fiecărui funcționar public care este și pensionar, în condițiile în care ANFP a declarat că nu există statistici la nivel național privind numărul de pensionari încă activi ca funcționari publici, în întregul sistem domnește o stare de haos și de neclaritate, iar oamenii pe funcții publice bine remunerate nu vor renunța ușor la acestea, chiar dacă au și pensii consistente.





E o mare diferenta intre incetarea raporturilor de munca survenita ca urmare a pensionarii si dreptul de a presta orice munca dupa pensionare.
Cei care se reangajeaza altundeva dupa pensionare (inclusiv ca functionari publici) nu sunt afectati in vreun fel de aceasta decizie, ceea ce e perfect corect (corect daca re-angajarea e facuta corect, nu cu concursuri cu dedicatie🤪).
Din decizia CCR 551 din 5 octombrie 2023 privind cumulul pensiei cu salariul:
„De asemenea, avand in vedere ca dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendarii platii pensiei si nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat ca se incalca si dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constitutie”
„o conditionare a exercitarii dreptului la munca de neexercitarea dreptului la pensie echivaleaza cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o functie in sectorul public, ceea ce este inadmisibil”.
Despre calitatea🤔 persoanelor mentionate in articol… e alta discutie, nu ma pronunt.
#🤪
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/279417 DECIZIA nr. 551 din 24 octombrie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, care au următorul cuprins:
ACESTA DECIZIE NU SE REFERA LA CUMULUL PENSIEI CU SALARIUL