Vestul turistic. Mănăstiri de referință în județul Arad

Din punct de vedere geografic, Mănăstirea Hodoș-Bodrog se află la vest de municipiul Arad, pe cursul inferior al Mureșului, la o distanță de 12 kilometri, pe drumul ce duce de la Arad la Felnac – Secusigiu – Periam.

Este unul dintre cele mai frecventate lăcașuri de cult din partea de vest a țării, sute de credincioși ortodocși trecându-i zilnic pragul pentru a-și găsi liniștea sufletească.

Mănăstirea a luat ființă în urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.

Tradiția ne istorisește cum un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, Icoana „făcătoare de minuni” a Maicii Domnului, pe acel loc credincioșii construind o bisericuță unde s-a păstrat icoana, acesta fiind doar începutul mânăstirii.

Prima atestare documentară cunoscută o avem din anul 1177, într-o diplomă dată de regele Bela al III-lea, în care Mănăstirea Hodoș – Bodrog este menționată ca având proprietate, fiind nominalizați și vecinii pe care-i avea atunci.

Vechimea ei este, însă, cu mult mai mare, după cum afirmă și unii istorici locali, cum ar fi Ladislau Naghy de Peretsenyi, prietenul lui Gheorghe Șincai, care spune că în Mănăstirea Hodoșului au locuit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul secolului XI, călugări greci de rit răsăritean. Lăcașul este cea mai veche așezare monastică de pe teritoriul României cu viață monahală neîntreruptă.

Organizarea pelerinajelor este amintită pentru prima dată în documente în anul 1771, luând o amploare deosebită mai ales sub păstorirea episcopului Grigore Comșa (1925-1935), situație care se menține și în prezent. După Sfântul Maslu de obște din fiecare vineri și după Sfânta Liturghie din duminici și sărbători se fac rugăciuni speciale, molifte și dezlegări de obște, pentru toți credincioșii care vin la mânăstire.

Un alt lăcaș cu o istorie interesantă este Mănăstirea Bezdin, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, situată la 36 de kilometri vest de Arad.

Aceasta datează din anul 1539, fiind una dintre puţinele mănăstiri ortodoxe sârbe din România ce se mai păstrează.

Numele mănăstirii vine de la pârâul Bezdin, care formează o serie de mlaştini cu mult stufăriş în partea vestică a lăcaşului de cult. De obicei, cei care ajung la mănăstire sunt turiştii care vin în Parcul Natural Lunca Mureşului, pentru a vedea nuferii din bălţile de la Bezdin.

Mănăstirea a fost construită în mijlocul unei păduri dese, spre a fi ferită de duşmani, însă în timp pădurea a fost tăiată, astfel că aceasta se află acum între digul din spatele lăcaşului de cult şi râul Mureş. Biserica este închisă de cele trei aripi ale ansamblului mănăstirii, construite în secolul al XVIII-lea, etajate la sud şi la vest şi parter la nord, care adăpostesc chiliile călugărilor, paraclisul, stăreţia, sufrageria şi alte dependinţe.

În anul 1771, mănăstirea avea peste 52 de încăperi, în acei ani vieţuind aici 16 călugări. Mănăstirea de la Bezdin a supravieţuit peste timp, până în anul 2000 aici neexistând nici măcar curent electric. În interiorul bisericii se află moaștele Sfântului Kiril, despre care se spune că a fost exilat la Bezdin.

Posibilități de cazare și masă

Pentru cei care doresc să viziteze cele două mănăstiri, cel mai avantajos loc de cazare este în reședința județului Arad.
Un hotel situat în apropiere de traseu este „President”, unde o cameră dublă, cu mic-dejun inclus, costă 210 lei pe noapte. Municipiul de pe Mureș oferă multiple posibilități de servire a mesei.

De exemplu, la Restaurantul „Carolina”, meniul zilei se plătește cu 18 lei (plus trei lei desertul), fiind oferite, de exemplu, sâmbăta: supă crema de dovleac cu crutoane sau supă de pui/ Visul ciobanului (cârnat, costiță, șuncă, ardei roșu, cașcaval ) cu cartofi aurii sau aripioare de pui ușor picante cu pilaf de orez.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns