Comitetul pentru patrimoniu a recunoscut valoarea universală a acestor oraşe care, deşi „diferite… s-au dezvoltat în jurul izvoarelor minerale, care au fost catalizatorul unui model de organizare spaţială dedicat funcţiilor curative, terapeutice, recreative şi sociale”.
Aceste „ape” au conferit acestor oraşe caracterul lor, combinând activităţile terapeutice cu cele de agrement, într-un mediu compus din parcuri urbane şi promenade populare printre cei veniţi la tratamente termale, dar şi teatre şi săli de concerte, de exemplu. Aceştia au prezentat „un schimb important de idei inovatoare care au influenţat dezvoltarea medicinei, a balneoterapiei şi a activităţilor de agrement”.
„Marile oraşe termale din Europa sunt o mărturie excepţională a fenomenului balnear european, care îşi are rădăcinile în antichitate, dar care a atins apogeul între aproximativ 1700 şi anii 1930”, se arată în proiectul de Declaraţie a valorii universale, adoptat sâmbătă, în cadrul unei sesiuni transmise în direct.
Comitetul Patrimoniului Mondial se reuneşte online până la 31 iulie sub preşedinţia lui Tian Xuejun, vice-ministrul chinez al educaţiei şi preşedintele Comisiei naţionale chineze pentru UNESCO, la Fuzhou, China, pentru sesiunea sa anuală.