Creştinii ortodocşi, dar şi romano- şi greco-catolicii sărbătoresc astăzi ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, denumită popular Sânpetru.
Aceasta marchează, deopotrivă, mijlocul verii agrare şi sfârşitul celei de-a doua perioade importante de post dintre cele patru de peste an. Sfântul Luca împarte cartea „Faptele Apostolilor” în funcţie de personalităţile şi de contribuţia marilor ucenici ai Mântuitorului, Petru şi Pavel, cei doi stâlpi ai Bisericii creştine, care au propovăduit, prin lucrarea lor misionară, învăţătura lui Hristos în lume.
Sfântul Apostol Petru a răspândit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii lui Iisus s-au numit pentru întâia oară creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia.
Potrivit tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a întemeiat biserica lui Hristos, dovedindu-se cu adevărat piatra de temelie a creştinătăţii. El a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos în timpul împăratului Nero, la 29 iunie, anul 67. Pe locul martiriului său se află astăzi Bazilica San Pietro din Vatican.
Sfântul Pavel (Paul, la catolici) a fost, iniţial, un înverşunat prigonitor al creştinilor din vremea sa. El s-a adăugat cetei ucenicilor după Înălţarea Domnului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt. Pe drumul Damascului, el a fost chemat la noua slujire a lui Hristos. Conform Sfintelor Evanghelii, Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei.
Supranumit apostolul neamurilor, Sfântul Pavel a propovăduit Evanghelia mai ales păgânilor. Saul s-a născut într-o familie de iudei înstăriţi în Tarsul Ciliciei, primind o educaţie strălucită în şcoala rabinului Gamaliel şi, iniţial, a fost un adept entuziast al legii mozaice şi un duşman de moarte al creştinilor.
Este cunoscută întâmplarea petrecută pe drumul Damascului, când, plecat să-i persecute pe creştini, Saul se întâlneşte cu Iisus Cel Înviat şi se converteşte la dreapta credinţă, devenind, cum spune Fericitul Augustin, „din lup, miel, din persecutor înfocat, un vestitor neobosit al Evangheliei, învăţător şi apostol al popoarelor”.
Pavel a propovăduit pe Hristos tuturor, străbătând în trei călătorii misionare toată Asia, Spania, Britania şi Italia, întemeind comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. S-a săvârşit din viaţă, la fel ca Sfântul Petru, tot în 29 iunie, în anul 67, fapt pentru care, în calendarul religios, cei doi sunt prăznuiţi împreună.
Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe cei doi ucenici ai Domnului, rânduind o perioadă de post specială, cu durată anuală variabilă în funcţie de data Paştilor, un răstimp în care credincioşii se pregătesc trupeşte şi sufleteşte pentru praznicul din 29 iunie.
Mere de Sânpetru pentru spor şi sănătate
În poveştile arhaice româneşti, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Snoavele din bătrâni îl zgrăvesc ca pe un om obişnuit, care se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul.
Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi şi a o face mai puţin primejdioasă. Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Mucenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu.
Sânpetru este cel mai cunoscut sfânt al calendarului popular, iar în legende apare mereu alături de Atotputernicul, pe care-L însoţeşte şi pe drumurile Lui pământene, fiindu-I sfetnic de nădejde şi având grijă să-I împlinească întocmai poruncile.
În satele româneşti de odinioară, de Sfinţii Petru şi Pavel se împărţeau mere dulci de Sânpetru şi miere prietenilor şi vecinilor, cu urări de spor şi sănătate.
Rugi bănățene în localitățile din Timiș
Conform tentv.ro, în zona Lugoj – Făget mai multe localităţi îşi vor serba hramul, şi implicit vor organiza şi tradiţionalele rugi bănăţene. În sărbătoare se vor afla satele Sălbăgel, Sudriaş, Herendeşti, Jdioara, Jabăr, Surducu Mic, Zolt, Coşeviţa şi Temereşti. În majoritatea localităților, rugile se vor ține în două zile, vineri și sâmbătă. La Jabăr în prima seară va cânta solista Mariana Boțoacă, pentru ca în cea de-a doua seară, să facă spectacol formaţia condusă de Doru Țăranu. Una dintre cele mai mari rugi din zonă va fi la Jdioara, unde timp de două zile, pe scena din curtea căminului cultural, va fi prezentă renumita interpretă Carmen Popovici. La ruga de la Sălbăgel, în cele două zile va cânta Maria Borțun Popescu și formația Ovidiu Bâlcu. La Sudriaş, ruga va fi organizată doar în data de 29 iunie, iar programul folcloric va fi susținut de cunoscutul solist Dorin Biriş – Coşbuc şi formaţia sa. La Surducu Mic, tot în 29 iunie va cânta Bianca Mărășescu și Nelu Boja.Darova va avea şi ea o manifestare de acest fel. Ruga se va ţine doar în data de 29 iunie, de la ora 20, spectacolul urmând a fi susţinut de formația Cosmin Marta și Ansamblul Folcloric “Daroveana”.
Sărbătoare este, azi, și în localitățile timișene Petroman (Ciacova), cenad, Dragșina (Chevereșu Mare), Curtea, Dudeștii Vechi, Lovrin, Pietroasa, Sânpetru Mare, Colonia Fabricii (Tomești), și Topolovățu Mic (Topolovățu Mare).
