Piața muncii din România în 2026: Mai puține joburi, mai mulți candidați
De două ori mai mulți candidați pe un post, cu o treime mai puține anunțuri. Așa poate fi sintetizată piața muncii în 2026, potrivit specialiștilor de la Bestjobs.
Piața muncii din România a intrat în 2026 într-o etapă de prudență accentuată. Raportul de forțe care, în ultimii ani, înclina ferm în favoarea candidaților s-a inversat: angajatorii au încetinit recrutările, în timp ce numărul candidaților activi a crescut puternic.
Specialiștii spun că piața este aglomerată și competitivă la suprafață, dar tot mai dificil de acoperit acolo unde companiile chiar au nevoie de oameni.
Oferta s-a micșorat, iar cererea de candidați a explodat.
Semnalul cel mai clar vine din volumul de anunțuri. Pe platformele majore de recrutare, numărul ofertelor active a scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru, ajungând la puțin peste 40.000 de poziții deschise. În același timp, candidații au aplicat masiv: peste 3 milioane de aplicări.
Astfel, media de aplicări pentru un singur anunț s-a dublat, de la aproximativ 40 la circa 80 de candidați per job.
„Pentru un căutător de loc de muncă, asta înseamnă o concurență mult mai dură. Pentru un angajator, înseamnă că simpla publicare a unui anunț nu mai garantează nimic — vizibilitatea, claritatea ofertei și viteza de răspuns contează mai mult ca oricând”, arată specialiștii companiei.
CITEȘTE ȘI: Monopostul de Formula 1 al Scuderiei Ferrari HP, la Timişoara
Și datele oficiale ale Institutului Național de Statistică pentru T1 2026 arată că numărul total de salariați a scăzut cu aproximativ 60.000 de persoane față de anul anterior, cel mai mare recul — peste 50.000 de locuri — fiind înregistrat în industria prelucrătoare.
Despre salarii, analiștii arată că acestea cresc pe hârtie, dar nu și în buzunar.
INS a raportat pentru martie 2026 un câștig salarial mediu brut de 9.902 lei și un net de 5.938 lei, cu 4,3% mai mare decât în urmă cu un an. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește de la 4.050 la 4.325 lei (+6,8%). Se adâncește și decalajul regional: în București, salariul mediu net se apropie de 7.000 lei, cu aproape 1.500 lei peste media națională.
Specailiștii vorbesc despre o schimbare de atitudine a angajaților. Rata demisiilor voluntare a scăzut considerabil, iar fenomenul a primit deja un nume: „job hugging”, atașamentul de siguranță. Într-o piață mai rigidă, mulți oameni preferă stabilitatea unui loc de muncă existent, chiar dacă nu îi mai mulțumește pe deplin, în locul riscului unei schimbări.
Cu toate acestea, oamenii nu au renunțat la așteptări. Pentru 80% dintre angajații români salariul rămâne criteriul principal când caută un job nou, dar echilibrul muncă-viață a devenit motivul decisiv pentru a rămâne la actualul angajator.
La joburile generaliste, entry-level sau ușor de automatizat, competiția între candidați crește vizibil. Cele mai aplicate domenii rămân șoferii, serviciile auto și curieratul (care concentrează mii de aplicări), retailul și serviciile.
La capătul opus, deficitul de talent persistă acolo unde calificarea contează: inginerie, IT, contabilitate, roluri tehnice. Unele companii trec de la recrutarea externă la upskilling și reskilling intern.
Inteligența artificială apare în 2026 pe ambele fețe ale aceleiași monede.
Pe de o parte, automatizarea a devenit o alternativă reală la costurile cu forța de muncă. Companiile cu margini reduse, presate de creșterea costurilor salariale, preferă tot mai des să investească în software în loc să extindă echipele. Pe de altă parte, „AI literacy” a încetat să mai fie un bonus și a devenit o cerință de angajare în resurse umane și vânzări — alături de inteligența emoțională și capacitatea de a gestiona stresul.
Dar AI-ul schimbă și mecanica recrutării. Într-o piață cu de două ori mai multe aplicări pe post, problema angajatorului nu mai este volumul de candidați, ci capacitatea de a-l filtra. Aici se mută bătălia: de la „cine adună mai multe CV-uri” la „cine livrează mai repede candidatul potrivit”, potrivit Mediafax.
