Margarina, mezelurile, produsele fast food, de patiserie, prăjiturile, biscuiții, popcornul pentru microunde, chipsurile, mâncarea semi-preparată, supele la plic, maioneza, cremele tartinabile, diverse tipuri de sosuri sau cerealele preambalate vor dispărea de pe rafturi dacă nu respectă un regulament al Comisiei Europene
CITEŞTE ŞI: Centru medical fabulos, într-o comună din Timiş. Va avea aparatură de ultimă generaţie şi 300 de cadre medicale
Mai multe produse vor dispărea de pe piață, potrivit unui regulament adoptat recent de Comisia Europeană, care devine obligatoriu, până la sfârșitul acestei luni, în toate statele membre ale Uniunii Europene. Măsura vizează alimentele bogate în grăsimi procesate, precum margarina, mezelurile, produsele de tip fast food, produsele de patiserie, prăjiturile, biscuiții, popcornul pentru microunde, chipsurile, mâncarea semi-preparată, supele la plic, maioneza, cremele tartinabile, diverse tipuri de sosuri sau cerealele preambalate.
Toate statele membre ale Uniunii Europene vor fi obligate să limiteze, în produsele de consum, acizii trans – cele mai nocive grăsimi, responsabile de zeci de mii de decese anual. Cantitatea de acizi trans va fi de maximum două grame la 100 de grame de grăsime din conţinutul produselor alimentare.
CITEŞTE ŞI: O timișoreancă a născut tripleți
Acizii grași trans nesaturați (AGTN) sunt cele mai nocive grăsimi din alimente, fiind obținute pe cale industrială, făr nici un fel de surse naturale. Aceștia sunt considerați responsabili pentru declanșarea unor boli ce provoacă anual 50.000 de decese în Europa – afecțiuni cardiace, accidente vasculare cerebrale, diabet zaharat, obezitate, cancer și boala Alzheimer.
Cercetările medicale au dovedit că grăsimile trans sunt vinovate de producerea unor probleme deosebit de grave: deteriorarea calității laptelui la femeile care alăptează, acestea fiind transmise copilului o dată cu laptele mamei; nașterea copiilor cu o greutate anormal de scăzută; creșterea riscului de diabet zaharat; perturbarea citocromoxidazei (care joacă un rol-cheie în eliminarea substanţelor chimice cancerigene); slăbirea imunității; reducerea nivelului de testosteron din organism. De asemenea, s-a constatat că grăsimile trans blochează enzimele digestive, suspendând metabolismul.
Regulamentul, obligatoriu la finalul acestei luni
Regulamentul Comisiei Europene devine obligatoriu în toate statele membre la finalul acestei luni, iar după 1 aprilie 2021 produsele alimentare care nu respectă normele europene nu vor mai putea fi introduse pe piață. Danemarca, Elveția, Austria, Islanda, Norvegia și Ungaria au introdus deja în legislația proprie limita de două grame de acizi trans la o sută de grame de grăsimi în alimentație, înainte ca Bruxelles-ul să o impună. În Germania, Olanda și Marea Britanie s-a negociat cu procesatorii scăderea voluntară a conținutului de acizi trans.
3.000 de români mor anual din cauza grăsimilor trans
În România, se estimează că alimentele bogate în acizi trans duc la apariția unor boli care ucid anual aproximativ trei mii de persoane. Pe piața europeană există în acest moment produse care conțin chiar și în proporție de 40-50 la sută acizi grași trans nesaturați. Acestea sunt prezente în special pe piața sud și sud-est europeană.
Nesănătoși, dar rentabili financiar
Acizii grași trans, cunoscuți și sub denumirea de grăsimi trans, sunt acizi grași dăunători ce pot fi produși natural, prin hidrogenare bacteriană în sistemul digestiv al rumegătoarelor (se găsesc în cantitate mică în unt, lapte, grăsime de vită etc.) și artificial, prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale lichide și transformarea lor în grăsimi semisolide sau solide. Aceștia se găsesc în cantitate mare în produse precum margarină, uleiuri speciale pentru prăjit (utilizate în general în restaurante tip fast-food), produse de patiserie, biscuiți, torturi, prăjituri, sosuri, cereale, batoane cu cereale, dulciuri etc.
Grăsimile trans naturale nu reprezintă o problemă foarte mare, pentru că se găsesc în cantitate mică în alimente. Spre exemplu, untul conține cea mai mare cantitate de grăsimi trans dintre produsele naturale – patru grame la o sută de grame de produs, în timp ce carnea și laptele au o contribuție foarte mică.
De cealaltă parte, margarina are o cantitate de acizi trans de șase ori mai mare decât untul. Grăsimile parțial hidrogenate (conțin până la 40 la sută grăsimi trans) au fost dezvoltate în perioada în care toată lumea critica grăsimile saturate naturale și au fost utilizate ca înlocuitori. Grăsimile saturate au fost învinovățite puternic pentru diverse afecțiuni pentru a atrage privirea de la efectele foarte dăunătoare ale zahărului, potrivit unor dezvăluiri recente.
Acizii trans sunt folosiți pe scară largă de producătorii de alimente procesate din întreaga lume, deoarece fac ca produsele să arate mai atrăgător. Sunt ieftine, ușor de utilizat, cresc stabilitatea aromelor, dau o textură plăcută alimentelor și sunt mult mai stabile decât grăsimile naturale. Acestea au o perioadă de valabilitate mai mare și rezistă mai mult la temperaturi ridicate (prăjire, coacere).
Efecte negative asupra sănătății
Organizația Mondială a Sănătății și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară au recomandat reducerea cantității de acizi trans din alimente, arătând că cei mai importanți factori ce subminează starea de sănătate în Europa sunt legați de dietă. Acizii trans au fost asociați cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare. Aceștia cresc și nivelul de colesterol LDL și trigliceride și scad nivelul de HDL. Studiile arată că aceste grăsimi pot crește riscul de diabet.
Față de persoanele care consumă grăsimi polinesaturate, cele care consumă grăsimi parțial hidrogenate au un risc de diabet cu aproximativ 40 la sută mai mare. Aceste grăsimi sunt suspectate că participă și la apariția altor afecțiuni precum Alzheimer, obezitate, afecțiuni hepatice, infertilitate feminină, depresie, iritabilitate și agresivitate.
