În mileniul trei, un oraș din Timiş nu are canalizare

Locuitorii din Jimbolia așteaptă de aproape jumătate de secol să trăiască şi ei ca la oraș. Localitatea a primit această titulatură în 1950, însă 68 de ani mai târziu, dejecțiile sunt strânse tot în gospodării, iar străzile sunt pline de gropi și noroaie. În plus, speranțele oamenilor că lucrurile se vor îndrepta într-una din zile s-au năruit după ce au început să li se fisureze pereții caselor în urma lucrărilor care ar fi trebuit să aducă progresul. ”Proiectul de canalizare a fost demarat de Aquatim în urmă cu circa șase ani.

CITEŞTE ŞI: Lovitură pentru familia lui Şerban Huidu

Nu este încă finalizat”, explică primarul Darius Postelnicu. Ca fiecare dintre locuitori, și edilul-șef al orașului resimte frustrarea că infrastructura nu se ridică nici la nivelul unor comune timișene.

Un deziderat rămâne… un deziderat

În anii `70, locuitorii celor câteva blocuri ridicate în Jimbolia stârneau invidia concetățenilor, deoarece nu erau nevoiți să meargă afară pentru a-și face nevoile. ”E vorba de maximum 20 la sută dintre gospodării. Canalizarea a reprezentat încă de atunci un deziderat pentru toți jimbolenii care, din păcate, nu a putut fi atins nici până astăzi”, spune Darius Postelnicu. Vremurile au schimbat doar la suprafață fața Jimboliei, recunoscută ca orășelul cu șase muzee. În profunzime, confortul locuitorilor s-a îmbunătățit foarte puțin, însă cu un efort propriu considerabil.
CITEŞTE ŞI: Bătaie în centrul Timişoarei

Pe cont propriu și nu prea

Cu foarte puține excepții, gospodarii din Jimbolia au încercat să-și îmbunătățească condițiile de trai. Primordial a fost pentru fiecare să-și facă o baie în casă. ”Oamenii și-au fă- cut fose septice. În momentul în care fosa abia a fost construită, nu sunt probleme, pentru că dejecțiile se scurg în pământ. După un timp însă, bazinul colector se colmatează”, explică primarul problemele din curtea proprie. Este momentul în care gospodarul întreprinzător este nevoit să apeleze la ajutor.

Programare pentru vidanjare

Potrivit jimbolenilor, fosa septică ar trebui golită la interval de circa două luni. ”Când eu am nevoie de serviciul de vidanjare, nu sunt singurul. Și alți zeci de oameni au aceeași problemă. Din acest motiv, mașina de vidanjă vine pe bază de programare, iar timpul de așteptare nu e foarte confortabil. Acest serviciu a fost preluat de Aquatim, anterior existând o gospodărie comunală. Tot această societate a preluat și stația de epurare existentă și a dezvoltat-o pentru a face față mai multor beneficiari”, precizează Darius Postelnicu.

Probleme conexe

Lipsa canalizării nu este singura problemă a locuitorilor. Oamenii reclamă faptul că foarte multe străzi sunt neasfaltate și se plâng de bălțile și noroiul din sezonul ploios, dar și de praful din zilele însorite. Primarul Darius Postelnicu spune că de vină sunt lucrările care se fac pentru introducerea rețelei de canalizare și care trenează de mai mulți ani. ”La noi în localitate, apa freatică este sus, ceea ce face ca volumul de pământ dislocat să fie mai mare și, ca atare, și cantitatea de balastru necesară. Este unul dintre motivele pentru care durează mai mult lucrările. Se fac săpături până la șapte metri adâncime. Eu am solicitat ca acestea să se facă pe marginea drumului, după ce am primit mai multe reclamații că pereții multor case s-au fisurat.

În aceste cazuri, reclamanții au solicitat constructorilor despăgubiri. Cele mai mari probleme sunt în cartierele Futock, Locul Târgului și în zona Abator, unde străzile sunt înguste”, mărturisește edilul-șef.

Puțină istorie

În anul 2011, Jimbolia primea de la autoritățile locale și naționale promisiunea că în 2014 va fi finalizat proiectul – finanțat din fonduri europene – de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. În anul 2015, Aquatim a semnat patru noi contracte, în valoare de peste 32 de milioane de lei, pentru extinde rea și modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în orașul Jimbolia – cu termen de finalizare de șapte luni de la începerea lucrărilor -, fiind reziliat contractul din 2012 cu o firmă spaniolă care nu a putut duce la bun sfârşit obligaţiile contractuale.

În decembrie 2016 a fost semnat contractul de finanțare pentru ”Fazarea proiectului extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în judetul Timiș”, printre beneficiari fiind și Jimbolia. Cu toate acestea, nici în prezent Jimbolia nu are rețea de canalizare. ”Am primit promisiunea că lucrarea va fi terminată abia la finele anului viitor”, susține Darius Postelnicu.

De-a lungul vremii, Jimbolia nu a fost o localitate oarecare. Localitatea a fost menţionată pentru prima oară în anul 1333 cu numele de Chumbul. Mai târziu, în anul 1766, se naşte actuala localitate, prin colonizare cu populaţie germană originară din Mainz, Trier, Sauer, Pfalz, Lotaringia şi Luxemburg. Jimbolia a început să se dezvolte în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu avântul industrializării care cuprinde tot Banatul. În 1857 se termină calea ferată între Timişoara şi Kikinda, care trecea şi prin Jimbolia şi făcea legătura mai departe cu Seghetinul, fiind principala rută de la Timişoara către Budapesta şi Viena. Orașul a fost reședință de plasă în cadrul județului Timiș-Torontal.

În sistemul urban actual, Jimbolia, care are sub 20.000 de locuitori, ocupă locul 175 din cele 261 de oraşe ale ţării. În cadrul judeţului Timiş, este al patrulea oraș ca mărime, după Timişoara, Lugoj şi Sânnicolau Mare, deţinând 1,5 la sută din populaţia totală a judeţului şi 2,5 la sută din populaţia urbană a acestuia.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

3 Răspunsuri “În mileniul trei, un oraș din Timiş nu are canalizare

  1. Nici „marele oras” Faget nu are canalizare peste tot. Cat despre satele apartinatoare, canalizarea si apa curente sunt… vise erotice

  2. Golită, la două luni ?!? Ce fosă e, aia ?!? Am o fosă, din 1981 ; n-am golit-o, niciodată !!! Deh, construită, de ,,Prestarea” !

Lasă un răspuns