Lecția de fericire care a schimbat viața a peste 50 de copii timișoreni

”Considerați că este important să învățați despre artiști și arta pe care o fac prin povești?” ”Da, ne plac poveștile! Așa învățăm mai ușor!”

”Cum se numește artistul despre care am povestit în ultimele săptămâni?” ”Karl!”

”Ce v-a impresionat cel mai mult din povestea lui?” ”Că a fost un copil trist, care, când a crescut, a fost la război și acolo și-a făcut primii prieteni.”

”Ce credeți, avea dreptate artistul când spunea că «toți oamenii sunt la fel»?” ”E adevărat! Noi, copiii, ne jucăm la
fel.”

O lecție pentru acei copii considerați de societate ”speciali”, pentru că se confruntă cu o dizabilitate fizico-psihică,
sufletească, ori una derivată din situația socio-financiară sau etnică. Pentru ei a fost creat proiectul ”Stengel – Children`s”, prin care sunt încurajați să devină ”artiști” cu scopul de a-și cunoaște emoțiile și de a-și înțelege trăirile, ghidați de Mirela Năvligu, de la Asociația ”VivArt – Centrul de artterapie și Psihologie” din Timișoara.

Un proiect susținut de o poetă italiană

Peste 50 de copii de la Centrul de Incluziune ”Constantin Pufan” și de la Școala Generală nr. 15 sunt incluși în proiectul susținut de poeta italiană Camilla Paul-Stenghel, soția regretatului mare-artist al liniei și culorii, Karl Stengel.

Copiilor li se predă o lecție despre… fericire.

”Am demarat acest proiect și în Germania. Karl s-a născut în 1925, la Novi Sad. S-a dovedit încă de timpuriu un copil foarte curios, cu numeroase interese, idei, dorințe, dintre care cea mai arzătoare era să se joace cu alți copii în fața casei.

De aici a început totul, mama sa opunându-se îndeplinirii acestei cereri, pe motiv că <<băiatul meu trebuie să beneficieze de o educație cât mai bună>>, mai exact să fie ferit de expresii inadecvate, fiind considerat prea mic pentru a putea discerne. Ce a făcut acest copil? A ales să vorbească cu sine însuși și… să mâzgălească, înțelegând că nimeni nu-l poate opri să se exprime prin desen.

Karl nu a avut prieteni. Când a fost înrolat în armată, la vârsta de 17 ani, camarazii săi i-au devenit prieteni. În sfârșit putea discuta cu alții orice și schimba păreri”, povestește Camilla Paul-Stenghel cea care i-a devenit soție lui Karl Stengel.

Prima expoziție, în lagăr

”A fost luat prizonier la ruși și a ajuns în lagărul de muncă din Siberia împreună cu alții, care i-au devenit, din același
motiv, amici. În timpul unei pauze de lucru a găsit un sac gol de hârtie și o bucată de cărbune, ceea ce l-a făcut să uite de sine și să schițeze.

Un ofițer rus i-a apreciat lucrările și a considerat că poate primi hârtie și creioane pentru a-i realiza portretul. A
fost apreciat și de ceilalți ofițeri, lucru care a condus la realizarea primei sale expoziții, chiar acolo, în lagăr”, este povestea spusă de Camilla Paul-Stenghel, cea care i-a fost soție și care a dorit ca experiența lui Karl să fie luată ca exemplu mobilizator de copiii din ziua de astăzi.

”Karl a avut întreaga sa viață probleme să se exprime, să explice, să vorbească… și-a expus părerile, gândurile, s-a explicat pe sine însuși prin desenele, iar, ulterior, prin picturile sale. Simbolul său a fost discursul cu sine însuși și cu
ceilalți pentru că în viziunea lui, nu e nici o diferență, iar toți oamenii sunt egali.

Spunea: <<Desenul e companionul meu!>>, putând crea zece schițe într-o singură seară, pe care apoi le regândea și le modifica.

A expus des la Festival del Scarabocchio în Italia, locul unde orice schiță, chiar și cea realizată în timpul unei convorbiri telefonice, putea exprima ceva”, completează Camilla Paul-Stenghel.

Doar schițând niște linii poți sfărâma bariere

”Ce bine că până la urmă Karl a fost fericit! Desenul l-a ajutat” spune Ana-Maria, încântată de finalul poveștii. Și ea,
ca și colegii săi, are o poveste și multe lucruri nespuse… de teamă, dintr-o incapacitate sau pentru a nu expune o rană. Fără să conștientizeze, artterapia o ajută să înțeleagă, să accepte și să poată spune lucrurilor pe nume, pentru că ”minunea” e că doar schițând niște linii poți sfărâma bariere.

Copiii vin să se descopere

”Proiectul se adresează unui număr de 26 de elevi de la <<Constantin Pufan>> și 30 de la Școala Generală nr. 15.

Copiii vin să se descopere. Au primit bine povestea lui Karl Stengel și și-au deschis și ei sufletul în fața hârtiei, exprimându-se prin desen.

Prima etapă a proiectului a început în aprilie și durează până în cursul acestei luni, urmând ca cea de-a doua etapă
să fie organizată în perioada octombrie- decembrie”, spune Mirela Năvligu, de la ”VivArt”.

Asociația sprijină, prin metode terapeutice altfel decât cele convenționale, copii și părinți aflați în dificultate. Pe lângă servicii de artterapie și psihologie, ”Vivart” e un loc aparte, unde se derulează activități educativ-creative și de formare profesională destinate dezvoltării bio-psihosociale a beneficiarilor.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns