Creştinii ortodocşi intră astăzi în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care anul acesta durează din 22 până în 28 iunie, data la care are loc sărbătoarea celor doi ucenici ai Mântuitorului fiind fixă – 29 iunie.
Rânduit de Biserică în cinstea acestora, dar şi în amintirea obiceiului lor de a ajuna înainte de a întreprinde acte însemnate (Fapte 13,2 şi 14,23), acest post nu are o durată fi xă, începutul său depinzând de momentul variabil al Sfintelor Paşti.
Anul acesta, perioada de înfrânare ce precede praznicul celor doi ucenici este de șase zile, iar credincioşii au parte de dezlegări la peşte astăzi, mâine, dar și luni.
CITEȘTE ȘI: Sărbătoare mare: Sânzienele. Tradiții și obiceiuri
Marți, 25 iunie, și joi, 27, calendarul ortodox rânduiește dezlegări la untdelemn și vin. Datini și obiceiuri populare Praznicul Sfinţilor Apostoli este cunoscut în popor sub numele de Sânpetru de Vară; el marchează mijlocul verii agrare, dar şi începutul secerişului. Figură însemnată a mitologiei românești, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo, fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petru hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.
Din această zi, nu mai cântă privighetoarea și nici cucul. Până în 29 iunie, în comunităţile rurale arhaice nu se scuturau merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Se mai credea că nucile și alunele vor fi viermănoase dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli.