Piaţa de porcine din Banat a suferit mari modificări în ultima vreme, astfel încât animalele specifice acestei zone se găsesc în tot mai puţine gospodării. Cauzele sunt foarte interesante şi ele derivă în principal din pătrunderea masivă pe piaţa locală a altor rase, exclusiv de carne, care cresc mult mai repede.
Astfel, s-a ajuns ca un porc de carne să ajungă la o sută de kilograme în doar câteva luni, spre deosebire de vechile rase bănăţene Mangaliţa şi Bazna, la care greutatea de 120 de kilograme se atinge de-abia în doi ani.
Apariţia în exces a raselor de carne, îndeosebi la marile crescătorii, a făcut ca preţul să scadă extrem de mult, ajungând la cinci lei/kg de carne la porcul viu. Din această cauză, bănăţenii nu prea mai cresc porci, iar rasele Mangaliţa şi Bazna încep să îşi facă loc cu precădere pe piaţa din Ungaria, unde sunt valorificaţi la preţuri mult mai mari.
Aceste rase sunt considerate „de clisă” şi conţin acizi graşi nesaturaţi în proporţie de 70 la sută, recomandabili, în mod paradoxal, pentru persoanele cu afecţiuni cardiovasculare. Fenomenul este foarte interesant, în sensul că slănina de la rasele Mangaliţa şi Bazna este mai sănătoasă decât carnea de la celelalte rase. Aşa se explică de ce un kilogram de slănină a ajuns să coste mai mult decât unul de cotlet, întrucât porcii „de clisă” nu se prea mai găsesc.
Consilierul judeţean Tiberiu Lelescu spune că cererea de pe piaţa externă, în special, depăşeşte cu mult oferta de porci Mangaliţa şi Bazna. O dovadă este şi faptul că APIA susţine această creştere de efectiv, acordând subvenţii preferenţiale pentru cele două rase menţionate.
Pe scurt, chiar dacă ajung în timp mai îndelungat la o greutate optimă pentru sacrificare, porcii Mangaliţa şi Bazna au calităţi superioare celorlalte rase, care-i fac să fie aducători de profit.
Scrisoare deschisa catre:
Dl. Prim Ministru Dacian Ciolos,
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Dl. Director General Apia
Sesizare in legatura cu imposibilitatea corespunderii cerintelor Masurii 10, Pachetul 8 pentru
Crescatorii suinelor de Mangalita
Stimati Domni,
Ma numesc Fecso J. Attila, sunt din Odorheiu-Secuiesc, jud Harghita si am o ferma nonprofesionala de crestere si reproducere a suinelor de rasa pura Mangalita la Ocna De Sus, com. Praid.
Avem peste 100 capete de suine autohtone de Mangalita, inregistrate la Asociatia Crescatorilor de Mangalita si Bazna din Turda, tot efectivul matur avand Certificate de Origine si sunt inregistrati la ANARZ .
In acest an, am incercat sa depunem dosarul pentru a primi subventia din Masura 10, Pachetul 8, si am intampinat urmatoarele probleme:
-conform cerintelor masurii sus mentionate , suntem nevoiti sa detinem , in caz optim, 0,5 Ha pasune pe cap de scroafa.
Totodata, avand in vedere cerintele Asociatiei si a ANZ, trebuie sa avem completate la zi urmatoarele registre:1, Registru de Monta, 2, Registru de Fatare si 3 Registrul Genealogic.
In aceste conditii este imposibil sa corespundem cerintelor APIA si ANZ, pentru ca la 100 de capete , trebuie sa detinem 50 Ha pasune, si trebuie sa completam registrele pentru ANZ.
Mai mentionez, ca suinele de Mangalita, nu sunt numai ierbivori, le trebuie si cereale, si nu se poate alatura vacilor, oilor, caprelor…etc.
Cand am 100 capete de suine pe un teren de 50 Ha, nu putem vorbi de reproducere controlata, pentru ca nu am cum sa le supraveghez cand umbla dupa vier ( Registrul de Monta), cand fata , cati purcei si de ce sex sunt ( Registrul de Fatari) si care este crotalia vierului care a montat.
In cazul unui control de la APIA sau ANZ, cum putem gasi o scroafa pe un teren de 50Ha, ca sa controlam crotalia, sau cum putem controla crotaliile scroafelor pe acel teren in cazul fatarilor si montelor?
Daca pe acest teren intra un vier de mistret si monteaza o scroafa, cum putem identifica purceii si scroafele?
Problemele de mai sus m-au facut sa sesizez eventualele erori din Masura 10 pachetul 8.
Va multumesc si astept raspunsul Dvs.
Cu Stima,
Fecso Attila
0744156300