Până la şapte ani de închisoare va putea face crescătorul de animale pentru nerespectarea normelor și instrucțiunilor tehnice privind efectuarea montei și asigurarea numărului de reproducători masculi folosiți! Sancţiunile prevăzute în noua Lege a zootehniei, care a intrat recent în vigoare, sunt extrem de aspre, fermierii riscând privarea de libertate de la unu până la şase ani pentru producerea de embrioni, material seminal, ouă de incubație pentru hibrizi comerciali și ouă de viermi de mătase în afara unităților autorizate.
Până la doi ani de puşcărie pentru montă clandestină
Totodată, monta clandestină, care constă în folosirea reproducătorilor masculi neautorizați, precum şi executarea neautorizată a transferului de embrioni sau a însămânțărilor artificiale prezintă risc de puşcărie între două luni şi doi ani. Cu alte cuvinte, noua lege care reglementează zootehnia – pentru rigoare, nr. 32/2019 – are prevederi de-a dreptul draconice pe linia calităţii genetice a şeptelului, considerând infracţiuni şi executarea de lucrări de manipulare genetică la animale fără aprobarea autorității competente a statului în zootehnie, utilizarea sumelor alocate pentru ameliorarea și conservarea resurselor genetice animale în alte scopuri şi falsificarea înscrisurilor în certificatele zootehnice sau în alte evidențe oficiale.
Amenzi de până la 4.000 de lei
Schimbarea categoriei de folosință, precum și a destinației de utilizare a terenurilor agricole de către crescătorii de animale care administrează, prin concesiune sau închiriere, suprafeţe din domeniul public sau privat al statului, se lasă cu o amendă cât toate zilele – între 30.000 şi 40.000 de lei – plus anularea contractelor! Între 6.000 şi 10.000 de lei este cuprinsă amenda pentru testarea reproducătorilor în unități neautorizate, potrivit noii legi, iar între 4.000 şi 8.000 de lei va scoate din buzunar ţăranul prins cu înscrierea de date neconforme cu realitatea în registrele genealogice, registrele unice de montă și fătări sau buletinele de însămânțare artificială, precum şi cei care nu respectă normele tehnice privind efectuarea lucrărilor de selecție. Pentru contravenţii mai neînsemnate, legate tot de rigorile care privesc ameliorarea, monta şi genetica efectivelor de animale, amenzile sunt cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei. „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se specifică în actul normaltiv, fără să se specifice clar instituţiile despre care e vorba. Probabil că ulterioare ordine de ministru vor clarifica chestiunea, şansele cele mai mari de a fi îndrituite cu constatarea abaterilor avându-le direcţiile agricole şi serviciile zootehnice regionale aflate în subordinea ministerului.
Ameliorarea în rasă pură
Dincolo de asprimea neobişnuită a sancţiunilor, noua Lege a zootehniei are o seamă de prevederi care ar putea ajuta sectorul zootehnic. Se prevede, de pildă, că ameliorarea în rasă pură se realizează pe baza registrelor genealogice și a programelor întocmite de către societăți recunoscute de autoritatea competentă a statului în zootehnie. Aceleaşi societăţi specializate sunt singurele în măsură să emită regulamentele de organizare și funcționare a registrelor genealogice. „Ameliorarea în rasă pură are scopul menținerii purității rasei și perfecționării rasei în generații succesive, în acord cu obiectivele programelor de ameliorare, pentru realizarea progresului genetic”, se specifică în lege.
Noi exigenţe privind hrana animalelor
Totodată, Legea nr. 32/2019 vine şi cu noi exigenţe în ceea ce priveşte alimentaţia animalelor. Astfel, cerințele nutriționale minime, pe specii și categorii, precum și valoarea nutritivă a materiilor prime pentru furaje se stabilesc prin norme elaborate de unitățile de cercetare în domeniul nutriției animalelor și autoritatea competentă a statului în zootehnie și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Materiile prime din nutreţ trebuie să corespundă cel puțin parametrilor stabiliți de instituțiile specializate şi, în acelaşi timp, furajele trebuie să corespundă parametrilor de siguranță stabiliți prin norme ale Uniunii Europene și ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Rațiile furajere trebuie să asigure manifestarea potențialului genetic exprimat în performanțe de producție maxime, fără însă a afecta funcțiile vitale și sănătatea organismului animal, după cum prevede Legea zootehniei aplicabilă din acest an.
Reproducerea, la standarde europene
„Activitatea de reproducție a animalelor se organizează și se desfășoară prin însămânțare artificială, transfer de embrioni și/sau montă naturală autorizată”, se spune într-un alt capitol al legii. „Materialul biologic provenit de la animale de reproducție de rasă pură se colectează, se prelucrează și se depozitează, după caz, într-un centru de colectare sau centru de depozitare a materialului seminal, de către o echipă de colectare sau producere de embrioni autorizată pentru comerțul în cadrul Uniunii Europene”, se stipulează în Legea zootehniei pe stil nou. Alt articol vine cu specificarea că „operațiunea tehnică de însămânțare artificială se execută de către prestatori de servicii, autorizați prin recunoașterea calificării profesionale în meseria/ocupația de operator însămânțări artificiale la animale de către autoritatea competentă a statului în zootehnie, conform procedurilor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale”.
Legea e fundamentală pentru viaţa satului
Era necesară o adaptare a legislaţiei, deoarece activităţile zootehnice se desfăşoară în alte condiţii decât înaintea aderării României la Uniunea Europeană, de când data vechiul act normativ care reglementa acest domeniu. Nicolae Oprea, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş, crede, însă, că ar fi fost de dorit ca anumite prevederi să fie mai clare şi să nu aibă doar un caracter general. „Degeaba s-au prevăzut numeroase infracţiuni şi contravenţii, pentru că nu va avea cine să le constate şi să aplice sancţiunile. Nu ştiu dacă pe la Direcţia Agricolă mai există măcar un inginer veterinar. Serviciile zootehnice regionale au şi ele un personal extrem de restrâns şi nu îi vor putea controla pe toţi crescătorii de animale. Să vedem, deci, dacă noua lege chiar se va putea aplica. După părerea mea, ar fi fost nevoie şi de o amplă acţiune de informare a fermierilor cu privire la noile prevederi legale. Este una dintre legile fundamentale pentru viaţa satului românesc şi nu strica dacă se organiza o caravană pentru informarea tuturor crescătorilor de animale”, opinează Nicolae Oprea.
