EXCLUSIV! O descoperire ce îți dă fiori reci modifică soarta unei localități din Timiş

schelet Timis

Câțiva localnicii din satul timișean Igriș au descoperit mai multe osemintele umane într-o grădină. Faptul a reconfigurat planul urbanistic al localității, iar, potrivit edililor, o parte din aria protejată a Parcului Natural ”Lunca Mureșului” va fi introdusă în intravilan. Aleșii locali promit transformarea acestui sat izolat în cea mai mare atracție turistică a județului.

Oasele din grădină

Petru Dorel Crista, fost profesor de istorie, a descoperit într-o grădină un schelet uman. ”A fost terenul meu și l-am vândut unui vecin. Acesta a arat adânc cu tractorul și a ieșit în brazdă un schelet! I-am chemat pe cei de la Muzeul Banatului din Timișoara. A venit o doamnă, a luat oasele și le-a pus într-un sac de nylon și a plecat. Sunt vreo patru ani de atunci. N-am primit încă nici un răspuns. Aș vrea să știu și eu despre ce epocă e vorba. Poate au fost ale vreunui călugăr cistercian de la începutul mileniului trecut”, spune Petru Dorel Crista, zis ”Ofăru”.

Grădina din care a ”răsărit” scheletul aparținea de ani buni familie fostul profesor de istorie. Ultimele oseminte ieșite la iveală nu sunt singurele pe care acesta le-a văzut de-a lungul anilor.

”Pe vremea Colectivului, această grădină era terenul de pe care ne luam bucatele. Niciodată nu lucram cu tractorul, ci cu plugul tras de cai pentru a face o arătură ușoară, deși și atunci mai ieșeau oase la suprafață. Nu voiam să se afle pentru că mi-era frică că ne iau grădina”, spune Petru Dorel Crista.

”Ofăru” nu a avertizat cumpărătorul terenului despre cele pățite, iar când acesta a intrat cu tractorul, secretul păstrat zeci de ani a ieșit la iveală. ”A fost un schelet complet”, precizează și fostul profesor de biologie Ioan Marcovici.

S-au rătăcit la Muzeul Banatului

Oasele din grădina igrișeanului au fost luate de arheologul Daniela Tănase de la Muzeul Banatului din Timișoara. ”Erau, într-adevăr, oase umane. De fapt era un fragment despre care nu poți spune mare lucru. Poate să fi aparținând unei persoane care a trăit într-o altă perioadă istorică. Nu e neapărat vorba de rămășițele unui călugăr. Nu s-au efectuat teste de laborator. Probabil acea bucată se mai află pe la muzeu, dar nu se știe exact unde”, a declarat Daniela Tănase.

Potrivit acesteia, un act datat în 25 aprilie 1179 vorbește de înființarea unei mănăstiri de călugări cistercieni, întemeiată de cei de la Pontigny (Franța). Activitatea monahală s-a desfășurat până în 1551, când teritoriul a intrat sub stăpânire otomană.

”Cimitirul mănăstirii este în acea zonă unde s-au găsit oasele, dar nu fix în acel punct. Era într-adevăr lângă biserică, dar în partea opusă, respectiv în nord. În sud era complexul mănăstiresc. După plecarea călugărilor totul a ajuns o ruină, iar localnicii au luat de acolo materiale de construcție pentru case. Deocamdată nu s-au efectuat cercetări. Intenționăm să facem săpături arheologice în acest an. Acum așteptăm ca actele să fie autorizate de Ministerul Culturii”, a precizat Daniela Tănase.

Trupuri regale

”Povestea începe în secolul al XI-lea, pe vremea lui Ahtum (nepotul și urmașul lui Glad) care conducea voievodatul bănățean cu reședința la Urbs Morisena (Cenad). Acesta percepea vamă pentru sarea transportată pe Mureș spre Câmpia Panonică, intrând în conflict cu regele ungur Ștefan I. După asasinarea lui Ahtum, regatul ungar pune stăpânire pe Banat și încearcă să impună religia catolică. În anul 1179, regele Bela al III-lea aduce la Igriș 12 călugări cistercieni.

Viața monahală înflorește pe malurile Mureșului, Yolanda de Courtenay (fiica lui Pierre d`Auxerre, împăratul latin al Constantinopolului), cea de-a doua soție a regele Andrei al II-lea al Ungariei, fiind înmormântată aici în 1233. Trupul neînsuflețit al regelui Andrei al II-lea și-a găsit odihna veșnică tot la Igriș.

În 1241 mănăstirea a fost distrusă de năvălirea tătară, iar sarcofagul a fost jefuit. După aceea, însă, călugării au revenit. În timpul lui Laszlo al II-lea, la Igriș s-au păstrat tezaurul și coroana regală. În 1551, turcii au jefuit sarcofagul pentru a doua oară”, spune Petru Dorel Crista.

În România, singura abație cisterciană se află în comuna Cârța, județul Sibiu, întemeiată între 1205 și 1206 de un grup de călugări cistercieni de la mănăstirea Igriș.

O zonă naturală protejată, cuprinsă în intravilan

Istoria răstoarnă prezentul la Igriș, sat ce aparține de comuna Sânpetru Mare. ”Am terminat Planul Urbanistic General. La Igriș vom extinde zona de locuințe. Vom intra cu intravilanul și în zona Luncii Mureșului (unde, în ultimii ani, au reapărut mai multe exemplare de castori, specie dispărută încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea – n.r.). Este vorba de șapte hectare. Dorim să amenajăm un spațiu de recreere în cadrul Parcului Natural <<Lunca Mureșului>>. Avem deja acolo un teren de fotbal și intenționăm să amenajăm și unul de minifotbal, dar și o bază de tenis de câmp. Mai dorim să destinăm o porțiune și pentru sporturile hipice și terapia cu cai. Avem aprobare ca pe 25 la sută din suprafață să efectuăm lucrări ușoare, respectiv alei și terase. Totodată, vrem să facem și terase plutitoare pe bacul ce traversează Mureșul spre județul Arad. De asemenea, în sat vom asfalta drumurile care sunt pietruite în parte. Dacă ne reușesc proiectele și rezolvăm și utilitățile putem amenaja țărănește câteva dintre zecile de case părăsite și să le închiriem, dacă nu chiar să repopulăm localitatea”, spune Paia Stoianov, viceprimarul comunei Sânpetru Mare.

Potrivit acestuia, dezvoltarea Igrișului și transformarea lui într-o atracție turistică are ca punct de plecare tocmai mănăstirea cisterciană și descoperirea de dată recentă a osemintelor.

”Cei de la Muzeul Banatului, împreună cu Universitatea Catolică <<Peter Pazmany>> din Budapesta, au scanat zona și au văzut pe monitor suprafața și ruinele complexului mănăstiresc Egreș. Acum vor să-l scoată la suprafață. E un punct de atracție și ne-am gândit să organizăm un eveniment specific epocii, ca de exemplu, o săptămână de dans medieval”, adaugă Paia Stoianov.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “EXCLUSIV! O descoperire ce îți dă fiori reci modifică soarta unei localități din Timiş

  1. Care e treaba cu fiorii reci? Ce saracia va da fiori reci? Cind molfaiti moaste ( chiar oase uscate de porc) nu va trec fiori reci?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *