DNA Timișoara, pârâtă la CEDO de un avocat

Drepturile și libertățile oamenilor sunt sacre, iar încălc­area lor poate fi aspru sancționată. Culmea ironiei, cea mai temută instituție din România, care este, totodată, și un garant al res­pectării legilor – Direcția Națională Anticorupție Timișoara – a fost pârâtă la CEDO pentru… încălcarea lor. Acțiunea îi aparține lui Ti­beriu Mircea Tiba, un avocat din Ora­dea. În data de 11 decembrie 2008, Direcția Națională An­­ti­­corupție – Serviciul Teritorial Timișoara a declanșat urmărirea penală împotriva reclamantului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. În sco­pul audierii sale ca învinuit, pro­curorul a emis în aceeași zi un mandat de aducere.

Dar, cu excepția scopului susmenționat, mandatul de aduce­re nu era motivat conform exi­­g­ențelor articolului 183 din Co­dul de procedură penală ante­rior. În dimineața zilei de 12 de­cembrie 2008, la ora 8, un polițist s-a deplasat la biroul avo­catului din Oradea, unde a pus în executare mandatul de aducere. El a fost escortat până la sediul DNA Timișoara, fiind predat procurorului la ora 11,40. În intervalul orar 12- 16,50, avocatul a fost audiat de procuror, după care a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, începând cu ora 17,10.

În următoarea zi, la solicitarea structurii anticorupție, instanța de judecată a dispus arestarea preventivă a avocatului pentru o perioadă de 30 de zile. Recursul acestuia a fost respins. În fața instanțelor de judecată care sau pronunțat asupra arestării preventive, avocatul a susținut că a fost privat de liberate în mod nelegal între orele 8 (momentul de debut al punerii în executare a mandatului de aducere) și 17,10 (momentul punerii în executare a ordonanței de reținere de către procuror), solicitând deducerea perioadei respective din durata totală a reținerii.

Instanța care a judecat propunerea de arestare preventivă a considerat că nu es­te competentă să decidă asupra acesteia și a sugerat că învinuitul trebuia să folosească procedura prevăzută în vechiul cod de procedură penală, ce reglementa plângerea împotriva ordonanței de reținere (împotriva ordonanței organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura preventivă a reținerii se poate face plângere, înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea măsurii, la procurorul care supraveghează cercetarea penală, iar împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat această măsură se poate face plângere, înainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior).

În fața CEDO, reclamantul a invocat în­călcarea dreptului la libertate și la siguranță, invocând, pe de-o parte, privarea nelegală de li­ber­tate pentru o perioadă de aproximativ nouă ore, cât s-a aflat sub controlul polițiștilor și al procurorului, în baza mandatului de aducere emis fără o citare prea­­labilă și fără justificare, iar pe de altă parte, lipsa unui control judiciar asupra privării sale de libertate. Analizând cauza, curtea europeană a stabilit că în intervalul celor nouă ore în care reclamantul s-a aflat sub con­­trolul autorităților a existat o privare de libertate contrară arti­colului sus-menționat.

În con­­tinuare, instanța europeană a constatat că reclamantul nu a fost citat anterior la parchet pentru a fi audiat în respectiva cauză, iar mandatul de aducere emis pe numele său nu con­ți­nea niciun motiv din care să reiasă necesitatea audierii re­cla­mantului în calitate de învi­nuit. Prin urmare, omisiunea pre­zentării de către procuror a acestor motive în cuprinsul man­datului de aducere a reprezentat o încălcare a normelor interne de procedură penală, dar și a articolului 5 paragraful 1 din Convenție, întrucât reclamantul a fost privat de libertate pentru perioada susmenționată fără respectarea unei proceduri legale interne.

În ceea ce privește al doilea capăt de cerere invocat, respectiv, lipsa din legislația românească a unui remediu în sensul existenței unui control judiciar asupra privării sale de libertate, CEDO a apreciat că acesta nu poate fi analizat sub aspectul încălcării unui drept reglementat în cuprinsul Convenției. Însă pentru primul capăt de cerere, curtea a obligat statul român să-i plătească reclamantului daune în valoare de 5.000 de euro.

Noile reglementări în materie penală, în vigoare astăzi, cuprind modificări esențiale cu referire la dispozițiile privind mandatul de aducere, prevăzând posibilitatea de a executa un mandat de aducere prin pătrunderea fără consimțământ într-un domiciliu sau sediu, situație în care mandatul se eliberează de judecătorul de drepturi și libertăți, precum și o durată legală de opt ore în scopul audierii sau al îndeplinirii actului procesual.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “DNA Timișoara, pârâtă la CEDO de un avocat

  1. E fals,e făcătură,avocatul mana in mana cu procurorul,pt 8 ore de Ce?sa iei mii de euro,si tot din banii publicului,cei care muncim cinstiti b ceva in ipocriți astia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare