Crește violența în școli

Raportate oficial sau nu, cazurile de comportament antisocial semnalate în unitățile de învățământ din România
sunt într-o creștere alarmantă.

Amenințările, injuriile, lovirile – fie între elevi, fie între aceștia și cadrele didactice – sunt aproape fapte la ordinea zilei, scăpate de sub controlul autorităților.

Într-o societate care promovează intens libertatea individuală, aproape fără limite, în detrimentul respectului față de semeni, sunt dificil de găsit acele pârghii care să stopeze fenomenul violenței propagate în școli și în societate în general.

Nu există o obligativitate pentru respectarea normelor impuse de educația dobândită în ”cei șapte ani de acasă”, pedepsele pentru faptele antisociale (îndeosebi în ceea ce-i privește pe minori) sunt aproape nesemnificative, nu
există o instruire permanentă a cadrelor didactice pentru gestionareasituațiilor de risc, nu avem suficienți specialiști.

49 de infracțiuni comise în școli

Un raport recent al Inspectoratului de Poliție al Județului Timiș arată că situația nu este mai bună nici în Banat.

Astfel, potrivit datelor oficiale, în cursul anului trecut au fost sesizate 51 de infracţiuni comise în incinta şi în zona adiacentă unităţilor de învăţământ timișene. Din cele 51 infracțiuni, 49 au fost comise în incinta școlii.

În ceea ce privește autorii faptelor comise, 29 dintre cei 33 de agresori au fost elevi. Din cele 51 infracţiuni sesizate, 36 au fost comise în mediul urban.

Profesorii suportă consecințele

Asociația ”VeDem Just”, coordonatoare a proiectului de implementare a Educației juridice în școli, elaborează periodic teme de interes general care abordează diverse aspecte legislative. Una dintre acestea vizează violența în școli.

Potrivit ”VeDem Just”, această situație trebuie tratată din două perspective: profesorul-agresor și elevul-agresor. Astfel, cadrul didactic care se dedă la agresiuni verbale, fizice și utilizează tratamente umilitoare asupra elevilor va suporta consecințele legale de rigoare. Dacă jignește, amenință sau lovește un elev în timpul orei sau al pauzelor,
el comite infracțiunea de purtare abuzivă și este pasibil de pedeapsa cu închisoare de la o lună la șase luni sau de amendă penală; pentru amenințări riscă închisoare de la patru luni la un an și patru luni sau amendă penală;
iar pentru loviri fără leziuni riscă închisoare de la patru luni la doi ani și opt luni sau amendă penală. Aceste fapte nu reprezintă doar infracțiuni, ci și abateri disciplinare. Pentru aceasta,orice persoană poate sesiza școala cu privire la săvârșirea unei fapte reprobabile de către profesor. Sesizarea se face în scris și se înregistrează la secretariatul sau registratura școlii. Dacă este găsit vinovat, profesorului i se va aplica de către Consiliul de Administrație al școlii o sancțiune disciplinară, prevăzută în Legea educației.

Violența, interzisă prin lege

Integritatea psihică și fizică este un drept de care beneficiază atât elevii, cât și cadrele didactice. Astfel, legea prevede că în şcoli sunt interzise orice acte de violenţă, indiferent cine ar fi autorul sau victima – elev, părinte, cadru didactic, angajat al școlii, vizitator. Elevul care manifestă un comportament antisocial în spațiul de învățământ – loveşte, țipă, intimidează, şantajează, discriminează, nu este tolerant, folosește un limbaj obscen – este pasibil de aplicarea mai multor sancțiuni. Statutul elevului prevede interdicția ca elevii să aibă comportamente
jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare şi să manifeste violenţă în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ; să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în unitatea de învăţământ şi în afara ei; să utilizeze un limbaj trivial sau invective în perimetrul şcolar.

Dacă se află într-una dintre ipostazele de mai sus, elevul riscă sancțiuni precum mustrarea, retragerea bursei (în cazul în care primește una), mutarea într-o altă clasă, scăderea notei la purtare (sancțiune care se aplică cu acordul Consiliului clasei, format din președinte – dirigintele sau învățătorul clasei, totalitatea profesorilor ce predau la clasa respectivă, reprezentantul elevilor și al părinților) și chiar exmatricularea, în funcție de gravitatea faptei.

Răspundere penală

Dacă elevul agresor are 14 ani împliniți, acesta va răspunde și penal, aplicându-i-se una dintre măsurile educative: fără privare de libertate (stagii de formare practică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână etc.) și cu privare de libertate (internarea într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie pentru minori), în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la șapte ani în sus ori dacă a mai săvârșit anterior
o infracțiune pentru care a fost deja sancționat cu o măsură educativă.

Dacă se află sub 14 ani, elevului i se poate aplica o măsură de protecție specială, cum este plasamentul sau măsurile de supraveghere, la propunerea DGASPC. Părinții răspund pentru faptele copiilor lor minori, pe cale civilă. Dacă
minorul nu are discernământ, respectiv se află sub vârsta de 14 ani, pagubele sunt acoperite de părinți.

Dascăli jigniți, amenințați sau loviți

Recent, Senatul a adoptat și o lege (care urmează să fie promulgată de președintele României) prin care personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de o protecție sporită.

În expunerea de motive a proiectului de lege, se arată că potrivit “unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei, peste 70.000 de profesori români au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi
de către elevi sau părinţi. Studiul a fost făcut în 1.200 de şcoli, cu un număr total de 586.000 de elevi. Dintre aceştia, 2.400 au recunoscut că şi-au insultat sau înjurat profesorii, iar aproape 200 au mărturisit, unii dintre ei
cu mândrie, că au bătut, cel puţin o dată, un cadru didactic”.

Lege contestată

Prin urmare, conform noilor prevederi, pentru amenințarea unui cadru didactic, pedeapsa va fi de la patru luni la un an și trei luni închisoare; pentru lovire va fi de patru luni la doi ani și opt luni; dacă vătămarea necesită până în 90 de zile de îngrijiri medicale, pedeapsa va fi opt luni – șase ani și opt luni; pentru vătămări mai grave va fi de la doi ani și opt luni la nouă ani și patru luni. De asemenea, pentru comiterea oricărei infracțiuni împotriva profesorului sau a bunurilor lui ori a membrilor familiei sale în scop de intimidare sau răzbunare, limitele de pedeapsă prevăzută de Codul penal pentru aceste infracțiuni se majorează cu o treime. Această lege, care le conferă cadrelor didactice statut de autoritate publică, este aprig contestată de o parte dintre elevi și părinți. La solicitarea
acestora, mai multe prevederi ale actului normativ au fost contestate la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns