Deputatul Cornel Sămărtinean acuză compania de netransparență și lipsă de performanță
Compania Națiobnală de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADR) SA prin statutul său se definește o companie de interes strategic național cu rol deosebit de important în dezvoltarea rețelei de autostrăzi și în conectarea României la rutele europene printr-o infrastructură bine dezvoltată.
CNADNR s-a întors în subordinea Ministerului Transporturilor, în urma OUG a Guvernului condus de Victor Ponta datată 17 decembrie 2014 și are prevăzut, conform declarațiilor conducerii, în anul 2015 un buget de 6,11 miliarde lei, în creştere cu 31 la sută față de 2014.
Având pentru anul în curs un profit brut de 215,555 milioane de lei, alocaţiile de la buget pentru investiţii se ridică la 5,852 miliarde lei, din care 398,923 milioane de lei reprezintă alocaţii aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori. Numărul de personal prognozat la finele anului este de 6.491, în creştere cu 456 de persoane faţă de 2014, iar câştigul mediu lunar pe salariat se ridică la 2.525 lei – determinat pe baza cheltuielilor cu salariile – şi la 2.702 lei – determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială.
CNADNR SA se finanţează prin bugetul Departamentului pentru proiecte de infrastructură, investiţii străine, parteneriat public privat şi promovarea exporturilor, organ de specialitate cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al guvernului, înfiinţat ca urmare a OUG 96/2012.
CNADNR SA este un nucleu de “şefi”, având în vedere că un angajat din şase are funcţie de conducere, iar până acum nici un ministru nu a încercat să reorganizeze această companie, care poate fi considerată un eşec instituţional.
Din 2008 până în prezent, CNADNR SA a avut un buget cumulat de circa 13,5 miliarde de euro, bani suficienţi pentru construcţia a aproape 2.000 de kilometri de autostrăzi la un cost mediu de 7 milioane de euro/kilometru, dar România are doar 700 de kilometri de autostrăzi în prezent.
Doar 420 de kilometri de autostrăzi au fost deschişi circulaţiei după 2008, România continând să fie și în prezent la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră.
Modul în care s-au cheltuit aceste sume poate reprezenta o măsură a risipei realizate de-a lungul timpului, având în vedere că CNADNR SA are anual un buget de 1,5 -2 miliarde de euro, atât pentru autostrăzi, cât şi pentru drumuri naţionale, dar rezultatele au întârziat să apară.
CNADNR funcţionează ca un „stat în stat“: este şi companie de investiţii, dar organizează şi licitaţiile, face recepţia lucrărilor şi le preia ulterior în exploatare.
Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR SA trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.
Lipsa de transparență în cheltuirea banului public în cazul CNADNR SA este evidentă, având în vedere faptul că nici până în prezent nu au fost publicate rapoarte trimestriale sau semestriale publice, prin care să se comunice care au fost proiectele către care sunt direcționate sumele de bani și nici nu este publicat oficial un plan de management pentru anul 2015.
Ministerul Transporturilor a schimbat în ultimii aproape trei ani patru miniştri, iar „gaura neagră“ numită CNADNR SA, care are la dispoziţie miliarde de euro anual, este în continuare o companie nerestructurată, netransparentă, fără rezultate concrete şi care nu-și justifică sumele alocate și cheltuite fără rost în fiecare an.
