Campania de vaccinare anti-COVID are întârzieri grave, mai ales în Europa. Producţia nu ţine pasul cu cererea

Campania de vaccinare în care omenirea îşi pune atâtea speranţe are întârzieri grave chiar de la început, mai ales în Europa. Comisia Europeană a comandat mai multe tipuri de vaccin, elaborate de diferiţi producători. Dar până în prezent a fost autorizat unul singur, cel al firmelor Pfizer şi BioNTech. Iar producţia nu poate ţine pasul cu cererile venite atât din Uniunea Europeană cât şi din Marea Britanie şi Statele Unite

În trei landuri ale Germaniei, inclusiv la Berlin, campania de vaccinare a fost suspendată după doar câteva zile, din lipsa dozelor necesare. Faptul pare de neînţeles pentru miniştrii sănătăţii din cele trei landuri. Mai ales că vaccinul Pfizer, singurul aprobat deocamdată în Uniunea Europeană, este produs chiar în Germania.

Germania, unde au fost vaccinaţi până acum 130.000 de oameni, stă totuşi mai bine decât Italia, cu 8.300 de imunizaţi, şi Franţa, cu numai câteva sute. Guvernul francez promite să mărească ritmul, după ce a fost acuzat că ar ceda teren în faţa militanţilor anti-vaccin.

Dar problema este aceeaşi peste tot: livrarea vaccinurilor întârzie. De vină ar fi, măcar în parte, chiar Comisia Europeană, care a comandat vaccinuri de la mai mulţi producători sperând că măcar câteva vor fi autorizate în acelaşi timp. Dar a fost aprobat numai cel de la Pfizer care, singur, nu poate acoperi cererile, după cum recunoaşte unul din creatorii săi, un medic german de origine turcă. Mai ales că Statele Unite au comandat firmei 600 de milioane de doze încă din luna iulie, în timp ce europenii au aşteptat până în noiembrie pentru a contracta o cantitate de două ori mai mică.

Întârzieri au apărut şi în Marea Britanie. Iar soluţia găsită aici este de a inocula cu prima doză de vaccin cât mai multe persoane, chiar dacă vor avea de aşteptat a doua doză mai mult decât prescriu firmele producătoare. Dar o singură doză riscă să nu fie eficientă.

În Marea Britanie a fost autorizat acum şi vaccinul Astra Zeneca, la care au colaborat şi cercetătorii de la Oxford, ceea ce ar trebui să amelioreze situaţia. Agenţia Europeană a Medicamentului ar putea aproba, săptămâna viitoare, serul Moderna, dar cel de la Oxford va mai avea de aşteptat.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns