”Brumărel”, la… bani mărunți
Luna octombrie, numită popular ‘brumărel’, este a zecea a anului în calendarul gregorian și a șasea lună calendaristică din cele șapte luni care numără 31 de zile.
În luna octombrie, ziua are 13 de ore, iar noaptea, 11 ore, însă înaintarea spre iarnă aduce zile din ce în ce mai scurte. Numele lunii octombrie vine de la latinescul ‘octo’ care înseamnă opt. În calendarul roman luna octombrie era a opta lună și se numea ‘october’.
A devenit a zecea lună a anului în calendarul iulian, introdus în anul 45 î.Hr., când s-au adăugat lunile ianuarie și februarie, împingând luna octombrie spre sfârșitul anului solar. A rămas a zecea lună și și-a păstrat numele și în calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582 pentru a corecta neconcordanțele astronomico-calendaristice.
Soarele și Luna
La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m și apune la 18 h 56 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 6 h 52 m și apune la ora 17 h 06 m.
Iată și fazele Lunii: 7 octombrie, la 06 h 47 m – Lună Plină; 13 octombrie, la 21 h 13 m – Ultimul Pătrar; 21 octombrie, la 15 h 25 m – Lună Nouă; 29 octombrie, la 18 h 21 m – Ultimul Pătrar.
Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate.
În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. După o lună septembrie liniștită în ceea ce privește curenții de meteori, în octombrie apare un curent de meteori mai important – Orionidele (ORI), care debutează astăzi și se încheie pe 7 noiembrie, cu un maxim între 21 și 22 octombrie.
Orionidele produc până la 20 de meteori pe oră și au o viteză de 66 km/s. Toate fragmentele care ard în atmosferă provin de la cometa Halley.
Primele brume
În tradiția populară, ‘brumărel’ anunță primele brume și apropierea iernii. Activitățile oamenilor sunt specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă: continuarea semănăturilor de toamnă, strângerea roadelor de pe câmp, vii, livezi, grădini, deschiderea țarinelor pentru pășunatul comunitar, pornirea turmelor spre locurile de iernat, valorificarea produselor agrare, pastorale și meșteșugărești la vestitele târguri organizate la Sâmedru și Sfânta Parascheva.
Peisajul spiritual al lunii octombrie este dominat de sărbătorile și obiceiurile cu semnificație pastorală: Sfânta Parascheva, Vara lui Sâmedru, Lucinul, Focul lui Sâmedru, conform volumului ‘Zile și mituri. Calendarul țăranului român’ (Ion Ghinoiu, 2000).
Între principalele sărbători religioase ale lunii octombrie se află sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, care a fost marcată ieri. Apoi, la 14 octombrie este sărbătorită Sfânta Cuvioasa Parascheva, moment de pelerinaj la moaștele Sfintei, în Iași.
În 18 octombrie este sărbătorit Sfântul Apostol și Evanghelist Luca (Lucinul). În această zi se făceau rituri menite să determine îndepărtarea lupului din preajma turmelor de oi, nu se pronunța cuvântul lup și erau sistate activitățile ce implicau prelucrarea lânii și a pieilor de oi.
CITEȘTE ȘI: Inconștiență maximă! Copil mic transportat în remorca unui triciclu
Aceste practici populare se intersectau cu cele religioase. Oamenii țineau post negru și se rugau pentru a fi feriți de lupi. O altă sărbătoare importantă a lunii este cea a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, patronul păstorilor (Sâmedru) din data de 26 octombrie. În ajun de Sfântul Dumitru are loc, în fiecare an, sărbătoarea numită ‘Focul lui Sâmedru’, când se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoși, sau tinerii, ca să se căsătorească.
Tradiția populară mai spune că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc și cad repede este un semn că anul ce urmează va fi roditor.
Dacă plouă mult în octombrie, va fi vânt puternic în decembrie, iar dacă e multă brumă sau chiar zăpadă în această lună, în ianuarie va fi timp frumos…
