Analiști: Economia României, la doar câțiva pași de recesiune

2019 va fi, protrivit analiştilor, anul în care va bate vânt de criză. Recesiunea este invocată de tot mai mulţi specialişti, având în vedere cifrele din 2018, dar, mai ales, schimbările pregătite de Guvern.

Un lucru e clar: statul are nevoie de bani mulţi şi îi va lua de unde poate. Inclusiv de la populaţie, asta deşi, în declaraţiile oficiale, sunt promise din nou creşteri de venituri.

Momentul în care economia România va frâna pare tot mai aproape, potrivit analiştilor. Nu se discută despre o creştere economică mai mică, ci despre stagnare sau chiar recesiune.

CITEȘTE ȘI: Românul Tudor Simionov a murit, la Londra, apărând prinţi arabi și milionari la o petrecere VIP „sălbatică”, în care „totul era permis”

Adică scădere timp de şase luni consecutive. Analiştii spun că la baza acestui scenariu stau politicile sociale! Cheltuieli mari acoperite prin artificii financiare, nu prin încasări generate de ramura productivă a economiei.

Iancu Guda, analist economic: Avem creşteri de salarii de 26%, ajutoare soaciale cu 20% şi atunci 64% dintre banii cheltuiţi de statul roman sunt pe ajutoare, pensii şi salarii.

Dragoş Cabat, analist financiar: Cel mai greu vor resimți românii in buzunare. Dacă în prima parte a creșterii economice ei nu au simțit o imbunătățire sesizabilă a nivelului de trai, în perioada de recesiune vor simți destul de puternic scăderea economică.

La cât a ajuns datoria externă

Mai mult, datoria publică a României, care se adânceşte alarmant, poate deveni oricând un factor negativ pentru creşterea economică. În primele nouă luni ale acestui an, datoria externă totală a crescut cu 634 de milioane de euro.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Pentru România, BNR are o estimare de 40 şi 45%, ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte tare. Suntem, din păcate, foarte aproape de acest prag.

Datele Comisiei Europene arată că nu doar analiştii estimează vremuri grele pentru economia românească, ci şi populaţia. O treime dintre români se aşteaptă ca lucrurile să se înrăutăţească, iar asta se traduce prin noi scumpiri, deprecierea monedei naţionale şi, din nou, creştere a dobânzilor. Adică rate mai mari.

Adrian Codîrlaşu, președintele Asociației CFA România: Leul în general a avut o traiectorie de depreciere. Avem inflaţie mai mare decât în Uniunea Europeană. Crescând salariile în sectorul public, a pus presiune pe creştere şi în sectorul privat şi pe partea de cerere şi pe cea de ofertă: având presiune a dus la inflaţia pe care am văzut-o.

ROBOR-ul atât pe termen scurt, la 3 luni, cât şi pentru titlurile de stat la 5 ani, dobânzile pe termen lung se vede o creştere. Motivele: inflaţia probabil a atins maximul şi va rămâne ridicată, iar o dobândă trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei.

Ce se va întâmpla cu leul

Analiştii financiari se aşteaptă la o depreciere a monedei naţionale până la un curs de aproape 4,7 lei pentru un euro peste 6 luni. Leul va continua să scadă şi în 2019, iar cursul ar putea atinge un nivel de 4 lei şi 74 de bani în luna noiembrie. Cât despre scumpiri, specialiştii anticipează o rată a inflaţiei de 4,2%.

Emilian Duca, analist economic: În esenţă, economia funcţionează la modul urm: dacă ai produse interne, le cumperi. Dacă nu, le aduci de undeva. Dacă nu le poţi aduce în timp util, creşte preţul produsului intern. Dacă aduci în timp util, poţi păstra preţul, dar dezavantajezi producătorul intern.

România este dependentă de pieţele internaţionale. O dată pentru că producţia internă nu ţine pasul cu cererea. Apoi, pentru că bună parte din producţia industrială a ţării merge la export. 2018 a marcat începutul decelerării economice, iar până în 2020 economia Statelor Unite va încetini. La fel şi cea a Europei, spun economiştii. Aceste evoluţii vor avea impact şi asupra României.

Dan Bucşa, economist-șef regional: E foarte greu ca România să nu fie afectată de această încetinire globală pe care o vedem afectând toate economiile din regiune. Trebuie să ne gândim din ce va mai creste România din a doua parte a anului viitor sau 2020.

Dacă exporturile vor fi mai slabe, consumul se bazează excesiv pe cheltuieli publice și nu prea mai avem loc de mărit cheltuielile. Riscul ca România să intre în recesiune tehnică a crescut destul de tare. Recesiune tehnică înseamnă două trimestre în care PIB-ul scade.

Guvernul speră că va bifa la final de an o creştere economică de 5,5% şi un produs intern brut de peste o mie de miliarde de lei. Şi, în timp ce executivul promite că la baza creşterii vor sta investiţiile, analiştii spun că tot consumul şi inflaţia vor umfla PIB-ul.

În acelaşi timp, FMI şi Comisia Europeană sunt ceva mai realişti privind avansul economiei. Comisia Europeană estimează o creştere de 3,8%, în timp ce FMI vorbeşte despre doar 3,4%, conform digi24.ro.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns