Accesul spre cariera didactică va fi mai dificil, potrivit proiectului noii legi a învățământului

Accesul spre cariera didactică va fi mai dificil, potrivit proiectului noii legi a învățământului

Proiectul noii Legi a învățământului preuniversitar, pregătită, conform declarațiilor ministrului educației Sorin Cîmpeanu, cu experți din domeniu, se înfățișează ca schița unui plan fără… specificații. Posibil ca acei experți invitați la consultări să fi fost teoreticieni, nu practicieni. De altfel, un recent sondaj al World Vision arată că 96 la sută dintre profesorii de la catedră nu au fost întrebați cu privire la acest proiect.

Una dintre componentele avute în vedere atunci când au fost preconizate schimbări în învățământul preuniversitar a vizat accederea în sistem. Ministrul educației a afirmat public, în repetate rânduri, că intenționează să creeze un set de măsuri menite să facă mai atractivă cariera didactică, astfel încât elevii să aibă la clasă cei mai buni dascăli.

Or, proiectul noii legi propune un parcurs irealist conturat, mult mai anevoios pentru cei care doresc să intre de-acum în sistemul de învățământ. Bunăoară, ”studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii”, se arată în proiectul de lege (art. 127, alin.1).

În primul rând, masteratul didactic este, în acest moment, pilotat doar în câteva facultăți din țară, pe doar câteva specializări. La Universitatea de Vest, de exemplu, oferta viza, pentru prima promoție care a absolvit în acest an, specializările educație fizică și sport, fizică, biologie, chimie și geografie.

În al doilea rând, nu este gratuit. Studenții care urmează o facultate și, mai apoi, un masterat în specializarea aleasă, obligatoriu conform sistemului Bologna, în regim bugetar, nu mai beneficiază de un alt loc bugetat pentru a putea parcurge, fără plată, o altă specializare în sistemul de învățământ superior de stat.

Ca variantă alternativă, noua lege prevede posibilitatea absolvirii unui curs de formare psihopedagogică, tot cu plată, care se întinde pe durata unui an și cuprinde două niveluri: I (pentru învățământul primar și gimnazial) și II (pentru învățământul liceal). Din formularea cuprinsă în actul normativ nu reiese clar dacă ambele niveluri vor fi, pe viitor, obligatorii.

După această formare teoretică, care conține și module de practică, absolvenții vor trebui să urmeze un alt stagiu de practică, cu durata de un an, în școli, sub supravegherea unui profesor-mentor. Repartizarea se va face de către inspectoratele școlare, care vor funcționa sub o altă denumire, în baza unui acord încheiat cu unitățile de învățământ. Cu alte cuvinte, vor urma o serie de alte drumuri și dosare de întocmit pentru următorul pas spre cariera didactică.

Ministrul educației a declarat că acest stagiu va cuprinde efectuarea unui număr de 12 ore pe săptămână, însă noua lege este lacunară în legătură cu acest aspect. De asemenea, nu este prevăzut dacă stagiarii vor fi sau nu remunerați și nici dacă acest stagiu de practică va fi obligatoriu și pentru cei care au ocupat anterior posturi de profesori, fără a fi susținut examenul de definitivat, un examen care, în noua lege, se va denumi de ”licențiere”.

Prin urmare, este greu de crezut că după absolvirea unei facultăți, a unui masterat de specializare, a unui masterat didactic, respectiv module de formare psihopedagogică, absolvenții vor fi dornici să facă practică încă un an fără plată. Varianta de a-ți găsi cu ușurință un loc de muncă remunerat care să poată fi intercalat cu orele de practică în școală este nerealist în România. În condițiile în care s-ar pevedea, totuși, posibilitatea retribuției pentru anul de practică, aceasta ar trebui să fie conformă cu standardele medii de viață. În caz contrar, accederea în sistemul de învățământ i-ar viza doar pe cei cu susținere financiară din altă surse.

Întrebați în legătură cu apsectele prezentate mai sus, reprezentanții Ministerului Educației nu au putut oferi un răspuns concludent, menționând că astfel de situații – ”denumite generic excepții în limbaj juridic – vor face obiectul reglementării prin legislație subsecventă, după ce cadrul general de reglementare (constituit – în acest caz – din proiectele de lege inițiate de minister) va fi adoptat.

La ora actuală, suntem în etapa de consultare publică a unor propuneri legislative perfectibile și tocmai având în vedere acest statut al lor, invitația noastră către toți cei interesați este să contribuie cu propuneri ce pot îmbunătăți proiectele ME acolo unde este cazul”.

CITEŞTE ŞI: 38 de grade la umbră, în Banat! Prognoza meteo pentru ultimele 2 săptămâni din iulie

Propunerile venite din partea societății civile pot fi transmise pe adresa [email protected], până pe 24 august.

Proiectul Legii învățământului preuniversitar poate fi consultat pe site-ul ministerului de resort ori accesând link-ul https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2022/proiecte%20legi%20educatie%20consultare%20publica/invatamant_preuniversitar/Proiect_Lege_invatamant_preuniversitar_Ministerul_Educatiei_2022.pdf.

Tot pe site-ul ministerului se află, în consultare publică, proiectul Legii învățământului superior.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *