“Cadou” de austeritate: de la 1 octombrie, timișorenii branșați la Colterm vor plăti facturi mai mari cu aproape 40% pentru încălzire

“Cadou” de austeritate: de la 1 octombrie, timișorenii branșați la Colterm vor plăti facturi mai mari cu aproape 40% pentru încălzire

Executivul Primăriei Timișoara a propus reducerea subvenției la termie, iar Consiliul Local a aprobat măsura, cu numărul minim de voturi, în ședința de marți, 23 septembrie 2025. Astfel, timișorenii branșați la Colterm vor plăti facturi cu aproape 40% mai mari.

Prețul de producție al energiei termice va fi tot 847,61 MWh, cel de facturare către populație crește la 466,19 MWh, iar subvenția scade la 381,42 lei/MWh, toate prețuri fără TVA.

Astfel, între noiembrie și martie, la un apartament cu o cameră factura la căldură va fi mai mare cu aproximativ 116 lei/lună, pentru un apartament cu 2 camere va fi cu cca 169 lei mai mare/lună, iar la 3 camere, cu 232 lei mai mult, cu TVA.

„Prețul gazului nu a crescut, s-au făcut lucrări de modernizare a rețelei, dar acum, după 1 septembrie, cetățenii nu mai au nicio opțiune de a se debranșa. Creșterea prețului cu aproximativ 80 de lei pe lună nu are justificare”, a declarat consilierul liberal Simion Moșiu.

Reprezentanții PSD au criticat dur gestionarea Colterm, acuzând administrația de incompetență. Consiliera Roxana Iliescu a subliniat că datoriile companiei s-au dublat în trei ani, ajungând la aproximativ 700 de milioane de lei, în timp ce timișorenii rămân fără alternative pentru încălzire.

Timișorenii, victime ale administrației deficitare

Deși prețul local de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice rămâne neschimbat la 847,61 lei/MWh (fără TVA), prețul facturat populației va crește la 466,19 lei/MWh (fără TVA). Până în octombrie, diferența de 381,42 lei/MWh este acoperită prin subvenție de la bugetul local. Pentru sezonul de iarnă (noiembrie – martie), creșterea costurilor va fi semnificativă.

„Diferenţa la factură va fi de aproximativ 480 de lei pentru un apartament cu o cameră, 700 de lei pentru unul cu două camere şi 960 de lei pentru unul cu trei camere”, conform unui comunicat al Primăriei Timișoara, de la finele lunii august 2025. Subvenția acordată de Primăria Timișoara era de 497,83 lei/MWh (fără TVA), iar populația plătea 394,78 lei/MWh (fără TVA) pentru termoficare. Acum ponderea cea mai mare a agentului termic va fi suportată din buzunarul timișorenilor.

Primăria Timișoara își motivează decizia prin aceea că altfel nu poate continuă investițiile în modernizarea sistemului de termoficare, o poveste care s-a dovedit falimentară în alte mari orașe dar și în municipii mai mici, care au renunțat la sistemul centralizat, prin privatizare sau prin retehnologizare masivă.

Măsura reducerii subvenției nu este o soluție bună, cât timp Colterm se află în insolvență, supraviețuiește din subvenții, iar infrastructura de conducte de transport înghite milioane de euro, însă pierderile în rețea rămân mari și sunt suportate tot de către consumatori.

Colterm, sacul fără fund al primăriei

În februarie 2024, Primăria Timișoara a achitat ultima tranșă din datoria istorică a COLTERM-ului la E.ON. Municipalitatea a plătit de 284.238 lei. Datoriile istorice ale COLTERM se ridicau la peste 72 de milioane de lei, reprezentând facturile neplătite de societatea de termoficare încă din anul 2013. Primăria a reușit, în anul 2021, să obțină eșalonarea acestei datorii, în rate care au ajuns să însumeze aproape 3 milioane de lei pe lună.

În 2023, Primăria Municipiului Timișoara a acordat subvenții pentru abonații COLTERM în valoare de 150 milioane lei. Tot anul trecut, Primăria Municipiului Timișoara a înlocuit 29 de kilometri de rețea secundară și primară și a modernizat 25 de puncte termice din oraș. Astfel, se reduc pierderile în rețea, crește viteza de depistare și precizia localizării avariilor, se elimină mai mult de jumătate din avariile înregistrate pe rețelele secundare și se reduc costurile de întreținere și exploatare a rețelelor.

Pe 1 aprilie 2024, Consiliul Local Timișoara a aprobat proiectul de hotărâre prin care se alocă suma de 35 de milioane de lei companiei Colterm. Astfel, s-au compensat pierderi tehnologice induse aferente anului 2022 din prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat.

De asemenea, în 2023, administraţia a înlocuit 29 de kilometri de rețea secundară și primară și a modernizat 25 de puncte termice din oraș.

Primăria Municipiului Timișoara a elaborat proiectul privind „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană – Etapa III – lot 1”. Obiectivul principal al acestui proiect este creșterea eficienței energetice și reducerea pierderilor de energie termică în rețeaua de transport, ceea ce va aduce beneficii semnificative pentru cetățenii municipiului Timișoara.

Vor fi reabilitați 13,439 km de rețele termice primare și, de asemenea, vor fi realizate și alte investiții în infrastructura conexă. Intervențiile se vor derula în zonele: CET Sud – Fratelia, Șagului – Elisabetin, Girocului, Complex, Circumvalațiunii, Fabric – Modern, Bucovina. Valoarea totală a proiectului este de 368.519.266,03 lei, inclusiv TVA din care peste 110 milioane sunt asigurate de Municipiul Timişoara din bugetul local.

În septembrie 2025, s-a publicat informația conform căreia Colterm mai mult pierde decât produce, mai exact 124.827.494 lei în 2023, în timp ce Timișoara a scos din buzunar în 2024 doar… 70 milioane lei. În urma calculelor efectuate de Serviciul Rețele Publice, totalul pierderilor tehnologice aferente anului 2023 este în valoare de 87.501.025,15 lei cu TVA.

O ședință extraordinară a Consiliului Local Timișoara a avut loc la începutul acestei luni. A fost votat un proiect de hotărâre cu privire la „aprobarea pierderilor tehnologice induse aferente anului 2023, din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat”. Așadar, Colterm mai primește 20 milioane de lei, inclusiv TVA, de la Primăria Timișoara.

Societatea de termoficare a Timișoarei a calculat un total al pierderilor tehnologice induse aferente anului 2023 în valoare de 124,8 milioane de lei, cu TVA inclus. Pe de altă parte, Serviciul Rețele Publice al Primăriei Timișoara a ajuns la concluzia că valoarea acestor pierderi se ridică la 87,5 milioane de lei. Din acești bani, în luna mai 2025, Consiliul Local Timișoara a aprobat virarea unei sume de 25 milioane lei către Colterm, iar în iulie, tot de 25 milioane lei.

25 milioane lei + 25 milioane lei + 20 milioane lei

Asta vine după ce prin Hotărârea Consiliului Local nr. 234/06.05.2025 a fost aprobată plata sumei de 25.000.000 lei inclusiv TVA, reprezentând pierderi tehnologice induse, aferente anului 2023, din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat, iar prin Hotărârea Consiliului Local nr. 381/22.07.2025 a fost aprobată plata sumei de 25.000.000 lei inclusiv TVA, reprezentând pierderi tehnologice induse, aferente anului 2023, din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat.

Din bilanţul energetic aferent anului 2023 şi calculul întocmit în baza acestui bilanț, prezentat de Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. – în insolvență pentru perioada ianuarie-decembrie 2023, rezultă pierderi reale de căldura pe reţelele de transport de 170.559,00 MWh (27,5%), pierderi reale de căldură pe reţelele de distribuţie – 115.606,00 MWh (25,61%), total pierderi de căldură – 286.165,00 MWh (44,27%), pierderi reale masice în reţeaua de transport – consum real de apă de adaos 1.724.821 mc, pierderi reale masice în reţeaua de distribuție (încălzire și apă caldă de consum) – consum real de apă de adaos 831.752 mc.

Costurile suplimentare înregistrate de Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. – în insolvență cu pierderile induse aferente anului 2023 calculate cu prețurile și tarifele aprobate pentru anul 2023, au fost următoarele:
– valoare pierderi tehnologice induse de caldură pe reţelele de transport – 40.929.061,943 lei fără TVA,
– valoare pierderi tehnologice induse de caldură pe reţelele de distribuţie – 49.789.557,279 lei fără TVA,
– valoare pierderi tehnologice induse masice în reţeaua de transport – consum de apă de adaos – 7.173.164,417 lei fără TVA,
– valoare pierderi tehnologice induse masice în reţeaua de distribuție încălzire – consum de apă de
adaos – 580.216,340 lei fără TVA,
– valoare pierderi tehnologice induse masice în reţeaua de distribuție apă caldă de consum- consum de
apă de adaos – 6.425.054,400 lei fără TVA.

Astfel, conform Colterm, totalul pierderilor tehnologice induse aferente anului 2023 este de 104.987.054,379 lei fara TVA, respectiv 124.827.494,71 lei inclusiv TVA.

Primăria bagă milioane în conducte noi, pierderile însă cresc

După ce, în anul 2024, a obținut o finanțare europeană nerambursabilă pentru înlocuirea a peste 13 kilometri de conducte de termoficare, Primăria Timișoara avansează cu următoarele etape ale proiectului. Loturile 2, 3 și 4, care cumulează 4,8 kilometri de rețea termică primară, suntreabilitate în 2025, cu o investiție totală estimată la peste 40 de milioane de lei, din bugetul local.

La finele anului trecut, Primăria Timișoara anunța că investește aproape 50 de milioane de euro în reabilitarea a 13,4 km din rețeaua de termoficare a orașului. Primăria a obținut o finanțare record, de aproape 50 de milioane de euro, pentru retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare. Cererea de finanțare, depusă de municipalitate pentru înlocuirea a 13 km din rețeaua termică primară, a fost aprobată de Ministerul Energiei.

Executivul Primăriei Timișoara se încăpățânează să ducă în spate societatea în insolvență, însă visează frumos la planuri verzi de retehnologizare. “Instalarea a 10 turbine de înaltă eficiență pe gaz ar produce aproape 290.000 MWh/an de energie electrică și 260.000 MWh/an de energie termică. Acestea ar înlocui aproape două treimi din consumul de cărbune al Timișoarei pentru sistemul centralizat. Deoarece investiția este una eficientă din punct de vedere energetic, Primăria Timișoara ar putea în viitor să vândă certificate verzi, precum și energie electrică nefolosită în sistemul național. De asemenea, instalația va fi una flexibilă, care să permită în viitor utilizarea hidrogenului verde drept combustibil”, au transmis comunicatorii primăriei.

Alte orașe au rezolvat problema de ani de zile. Ce interese sunt la Timișoara?

Pe lângă istorica societate în insolvență Colterm, primăria mai are două SRL-uri fără rost care au ca obiect producția și transportul de termie și de energie electrică. Aceste societăți există doar pe hârtie și nu au niciun rezultat concret.
Zilele trecute, Primăria Timișoara anunța că a prelungit pentru încă cinci ani contractul de închiriere cu Gara Motru Est. Tranziția spre energie verde și un sistem de termoficare mai eficient rămâne un vis frumos și o promisiune neonorată de cinci ani, la Timișoara, din cauză că, în următoarele sezoane, Colterm va rămâne dependent de cărbune.

În ultimii trei ani, au fost livrate peste 250.000 de tone de combustibil, iar noul contract garantează până la 1 milion de tone pentru următorii cinci ani. Pentru iarna viitoare, Colterm are deja în stoc 30.000 de tone de cărbune și peste 50.000 de MWh de gaz, iar contractele existente asigură livrări etapizate.

În anii următori, compania intenționează să înlocuiască parțial producția pe cărbune cu turbine pe gaz, ceea ce ar reduce cheltuielile. În paralel, Primăria Timișoara are un parteneriat cu OMV Petrom, pentru a analiza folosirea energiei geotermale la încălzirea orașului. Povestea cu OMV se vehiculează deja de aproape doi ani, însă nicio companie privată nu dorește să achiziționeze sau să fie parteneră cu un colos aflat în insolvență, ce are pierderi foarte mari și e dependentă de subvenții.

În 2023, numărul debranșărilor a scăzut cu circa o treime față de anul precedent: 2.080 de apartamente au optat pentru deconectare, față de 2.899, în 2022. Pe de altă parte, în 2023, s-a racordat la Colterm maternitatea Spitalului Județean de Urgență Pius Brânzeu (clădire nou-construită și dotată cu modul termic) și s-a rebranșat la rețeaua de termoficare în sistem centralizat un imobil cu destinația afterschool.

Colterm are din ce în ce mai puțini abonați. Societatea de termoficare a Timișoarei informează că, în acest an, au fost depuse 158 de cereri de deconectare individuală și debranșare. „Debranșările apar mai ales în blocuri vechi, cu instalații interioare degradate, zone aflate la capătul rețelei sau în blocuri unde au rămas foarte puțini abonați racordați. Comparativ, numărul total al apartamentelor care au optat pentru trecerea pe altă sursă de încălzire până la 31 august 2023 a fost de 2.080 și 939 în 2024”, a transmis Colterm.

Compania de termoficare a Timișoarei susține că debranșările generează probleme și mai mari în sistem, precum: creșterea costurilor pentru cei rămași în sistem, supradimensionarea și dezechilibre hidraulice și pierderi mai mari în rețea.

România beneficiază de o rețea extinsă de sisteme de încălzire centralizată, cu o lungime de peste 4.380 km și aproximativ 1,05 milioane de clienți conectați. Toate sistemele înregistrează însă pierderi foarte mari pe rețele.
Conform statisticilor recente, un raport al Energy Policy Group (EPG), un tink-tank independent specializat în politici energetice și climatice, analize de piață și strategie energetică, arată că, din cei 10,7 TWh de încălzire centralizată produsă în 2022, doar 6,7 TWh au fost vânduți consumatorilor.

Pierderile de energie și consumul operațional au reprezentat, prin urmare, aproape 38% din energia produsă. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Constanța, Iași și Arad, orașe cu unele dintre cele mai mici ponderi ale gospodăriilor alimentate de rețeaua locală de termoficare. Pe de altă parte, sistemul a fost operat cel mai eficient în Râmnicu Vâlcea, care este și municipiul din România cu cea mai mare pondere a consumului industrial de energie termică din rețeaua centralizată. Potrivit documentului, analizat de InfoClima, perioada îndelungată de subfinanțare, infrastructura învechită și modele de afaceri nesustenabile, bazate pe subvenții publice, au dus la o scădere constantă a gradului de conectare a consumatorilor la aceste rețele.

Prețurile reglementate au necesitat subvenții pentru a acoperi costurile operaționale, ceea ce a împovărat bugetele locale și a limitat fondurile pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii existente. În acest context, viabilitatea sistemelor de încălzire centralizată rămâne o provocare majoră, în special în fața politicilor de decarbonizare la care s-a angajat România.

Sisteme centralizate în doar 49 de municipii

„Sistemele existente au fost dezvoltate în perioada comunistă, însă, din cauza deteriorării constante și a investițiilor limitate, furnizarea serviciilor a devenit tot mai precară, ceea ce a dus la reducerea continuă a numărului SACET-urilor (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică – n.r.) în România. În anul 2022, doar 49 de municipii mai operau un sistem de termoficare, comparativ cu 315 în 1989. De asemenea, numărul consumatorilor alimentați prin SACET a scăzut cu 38.996 față de 2021, respectiv o reducere de 3,7%.

Bineînțeles, o contribuție semnificativă la această situație a avut-o și închiderea mai multor fabrici care utilizau energia termică sub formă de abur tehnologic în procesele industriale”, a declarat Alexandru Ciocan, doctor în științe inginerești și membru al echipei EPG.

Din cauza întreruperilor frecvente, avariilor, furnizării agentului termic la parametri mult sub cei necesari și a costurilor ridicate, mulți consumatorii casnici au optat pentru încălzirea individuală, renunțând la sistemul centralizat și instalând centrale de apartament. S-a întâmplat în orașele și municipiile unde administrația locală a permis acest lucru.

Autorii documentului au analizat stadiul actual al sistemului de încălzire centralizată în 11 municipii din România. Cele mai mari pierderi pe rețea se înregistrau, în 2022, în Constanța (62,5%), Iași (46,8%), Arad (44%), Timișoara (41,8%) și București (39%). De cealaltă parte, sisteme de încălzire centralizată mai performante funcționează la Râmnicu Vâlcea (17,2% pierderi în 2022), Ploiești (26%), Craiova (26,5%) și Oradea (29,2%).

Celelalte două municipii analizate sunt Cluj-Napoca (30% pierderi) și Pitești (30,7%).  Dintre cele 11 municipii, la Constanța este și cel mai mare preț al energiei termice, de 1.033 de lei/MWh. Urmează Bucureștiul, cu 928,8 lei/MWh și Cluj-Napoca, cu 689,6 lei/MWh, tarife fără TVA. Cele mai mici facturi le plătesc consumatorii din Iași (285,4 lei/MWh) și cei din Oradea și Sânmartin (343,9 lei/ MWh).

Concluzia studiului este că strategiile locale prevăd, în toate cazurile, întreținerea și renovarea rețelelor existente, împreună cu investiții pentru înlocuirea centralelor termice. Cele mai mari sisteme centralizate sunt în București (1.212 km lungime a rețelei, 540.000 de clienți casnici, 345 de instituții publice și 2.700 de persoane juridice) și Cluj-Napoca (400 km lungime a rețelei, 132.000 de locuințe, 162 de instituții publice și 1.200 de persoane juridice).

„Investițiile se concentrează în special pe reducerea pierderilor de energie termică, ce rămân o problemă semnificativă. Orașe precum Constanța, Iași și Arad se confruntă cu ineficiențe substanțiale în rețelele lor. Multe dintre acestea investesc în eforturi de modernizare, cum ar fi înlocuirea conductelor învechite, modernizarea cazanelor și creșterea capacității de cogenerare. În special, există o trecere de la cărbune la gazele naturale, care se preconizează că vor juca un rol central în satisfacerea cererii de încălzire pe termen scurt și mediu, cu o trecere ulterioară la hidrogen”, susțin autorii studiului.

Potrivit documentului, municipiile Oradea și Cluj-Napoca au făcut un pas mai departe, propunând integrarea unor Sisteme de Energie Regenerabilă (SER) la scară mai mare, inclusiv sisteme geotermale, de cogenerare pe biomasă și fotovoltaice, care sunt menționate mai mult ca o necesitate pentru alinierea la obiectivele UE și mai puțin ca tehnologii care pot aduce beneficii semnificative.

Craiova și Aradul, soluții tradiționale Orașe precum Craiova și Arad se concentrează, în continuare, pe soluții tradiționale, bazate pe gaz, și au propus o integrare mai limitată a SER. De exemplu, strategia Craiovei se axează în mare parte pe modernizarea centralelor existente și pe îmbunătățirea cogenerării pe bază de gaze naturale, cu unele mențiuni minore privind pompele de căldură pentru răcire.  Strategia Aradului, deși menționează diverse tehnologii precum gazeificarea biomasei și hidrogenul, nu conține un calendar clar de implementare sau detalii privind modul în care aceste tehnologii vor fi integrate în rețeaua existentă.

Două treimi din gospodării au sisteme individuale de încălzire

Analiza privind condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, publicată de Institutul Naţional de Statistică, arată că, în 2023, mai mult de una din cinci gospodării era conectată la un sistem de încălzire centralizat şi mai mult de una din zece gospodării la o reţea de termoficare. Două treimi din totalul gospodăriilor aveau un sistem individual de încălzire.

„Pe medii de rezidenţă, proporţiile sunt diferite, în mediul rural, sistemul individual de încălzire este de 1,8 ori mai des întâlnit decât în mediul urban. În marile aglomerări urbane însă, locuinţele conectate la sistemele de încălzire centralizată şi la reţeaua de termoficare se regăsesc mai frecvent (31,6% şi, respectiv, 20,1%), comparativ cu mediul rural (12,1% şi, respectiv, 1,2%). Frecvenţa mai ridicată a acestora în oraşe se justifică prin randamentului ridicat pe care îl au în eficienţa energetică, iar datorită infrastructurii existente, impactul este mai redus asupra mediului, comparativ cu alternativele individuale de încălzire”, se menţionează în studiul INS.

Cele mai mari ponderi ale reţelei de termoficare se regăsesc în regiunea Bucureşti-Ilfov (acoperind mai mult de jumătate din sistemele de încălzire utilizate în această regiune), urmată la mare distanţă de regiunile Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia (9,8% şi, respectiv, 9,6%). Regiunile de dezvoltare cu cele mai mari ponderi ale gospodăriilor cu sistem de încălzire centralizat sunt Nord-Vest (36,6%), Centru (30,7%) şi Vest (27,9%). Gospodăriile cu sistem individual de încălzire au pondere însemnată în peste 70% din gospodăriile din regiunile Nord-Est (83,9%), Sud-Muntenia (78,4%) şi Sud-Vest Oltenia (72,5%).

CITEŞTE ŞI: Parcul Rozelor arată jalnic, iar Horticultura este promovată mincinos în presa centrală, cu imagini de acum 10 ani. VIDEO