Cum a reușit directorul unei școli din Timișoara să reducă abandonul școlar

Cum a reușit directorul unei școli din Timișoara să reducă abandonul școlar

Situată în cartierul Fratelia, în Școala Gimnazială nr. 15 din Timișoara clopoțelul sună pentru 400 de copii, de la clasa pregătitoare până într-a VIII-a. Circa 60% dintre ei sunt de etnie romă, provenind din familii de gabori, cum li se mai spune.

Unul dintre obiceiurile din comunitatea gaborilor vizează căsătoria tinerilor încă de la vârste fragede (11-14 ani). Din acest motiv, de-a lungul timpului, mulți dintre elevii de gimnaziu au fost retrași, de părinți, de la școală, pentru a-și lua în primire noul statut în cadrul familiei.

”Am intrat în școală, ca director, în 2017. Am găsit o școală micuță, cu 164 de copii. În prezent, avem 404 copii. Nu existau clasele a IV, a VI-a, a VII. Am reușit să facem toate clasele”, povestește directorul unității de învățământ, Petru Claudiu Străin.

De la început, două dintre prioritățile conducerii au vizat reducerea abandonului școlar și atragerea unui număr mai mare de elevi înspre această școală, nu doar pe cei din comunitatea romă. Reticența părinților a fost și încă este cel mai mare obstacol în realizarea dezideratului de a-i lăsa pe copii să meargă la școala din Fratelia. Pe de-o parte, pentru că unii părinți romi nu consideră educația ca fiind o direcție prioritară, pe de alta, pentru că în rândul părinților români există o reținere în a-și lăsa copiii să învețe alături de ceilalți.

Ca să-i atragă pe părinții copiilor de etnie romă spre școală, directorul Străin s-a dus în repetate rânduri în mijlocul lor și le-a vorbit deschis, încercând să-i facă să înțeleagă că școala nu e o piedică, ci, dimpotrivă, o cale ce deschide uși spre mai multe oportunități.

”Interesul nostru este să reducem abandonul școlar, care era foarte mare la început. În prezent, procentul este de 10-15% la ciclul gimnazial, acolo unde au fost cele mai multe probleme. Am avut avut întâlniri, în repetate rânduri, în biserică, cu pastorul lor (în mare parte gaborii sunt neoprotestanți). Am purtat discuții cu ei, i-am convins să își lase măcar băieții să termine 8 clase. Sunt părinți din rândul lor care nu știu să scrie o cerere…”, a mărturisit Petru Străin.

Nu doar discuțiile au ajutat în acest demers, ci și programele pe care școala le-a derulat de-a lungul timpului. La Gimnazială 15, programul ”After school” (Școala de după școală) funcționează deja de câțiva ani, costurile fiind suportate, pe rând, de asociația Gal Freidorf și de fundația United Way România.

Petru Străin are certitudinea că acest program va continua și în următorii ani: ”În octombrie-noiembrie, semnăm un nou parteneriat, tot prin Gal Freidorf, pentru următorii doi ani. Vor fi 200 de beneficiari ai programului <<After school>> la ciclul primar și 50 la gimnazial”.

Activitățile extrașcolare au avut și ele un rol definit în deschiderea părinților către școală, prin implicarea acestora în diferite activități, la fel și excursiile organizate pentru copii. Pe lângă discuțiile cu părinții, implicarea lor în activități extrașcolare, excursiile, programul ”After school”, școala a angajat un mediator școlar, care are rolul unui liant între unitatea de învățământ și beneficiarii educației:

”Noi avem mediator școlar, care are un rol foarte important. El ia legătura cu familiile copiilor care absentează și încearcă să îi readucă spre școală. Și s-a mai întâmplat ceva la Școala Gimnazială nr. 15, un lucru mai puțin obișnuit.
În urmă cu doi ani, am aruncat o provocare, pe Facebook, multinaționalelor. Dacă sunt într-un număr așa de mare în Timișoara, să vină în sprijinul nostru, al copiilor. Am avut succes. Sloganul nostru a fost ”O sală de clasă pentru o multinațională”. Drept recompensă pentru sprijin, sala respectivă să poarte numele multinaționalei.

Fiecare companie implicată a dotat câte-o sală complet: cu bănci, scaune, parchet, tablă smart, rolete la geamuri, tot. Pentru restul claselor, ne-am ajutat de programele PNRAS, ONG-uri, bani din bugetul local. Mai sunt două săli de clasă care necesită renovare. Cu aceste programe, cu bani de la bugetul local, cu sprijinul companiilor, am reușit să renovez și să dotez sălile de clasă”, a precizat directorul unității de învățământ.

CITEȘTE ȘI: Brunch în Satul dacic de la Orăștie

Pentru viitor, directorul școlii și-a propus să recupereze corpul de clădire de pe strada Islaz (în care funcționează, provizoriu, o altă școală), să finalizeze lucrările de reabilitare a școlii, să continue demersurile de a-i convinge pe părinți să își lase copiii să-și continue studiile și, cu sprijinul autorităților locale, să arondeze școlii o grădiniță cu trei grupe.