Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara plătește bani grei pentru… promisiuni de articole științifice

umft

Locul jenant ocupat de Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara (UMFT) în clasamentul integrității instituțiilor de învățământ superior, alcătuit, toamna trecută, de Societatea Academică Română (un ONG din București condus de Alina Mungiu-Pippidi) și publicat pe site-ul www.romaniacurata.ro, este pe deplin meritat.

Nu au nimic “miticii” cu noi, așa cum poate am fi tentați să credem – între primele șase universități, figurează două din Târgu-Mureș, două din Cluj-Napoca, una din Iași și tot una din București -, ci ăsta este adevărul. Fără falsă modestie, o mână de ajutor în devoalarea ilegalităților și abuzurilor din UMFT am dat și noi, anul trecut, când articolele „Conform cutumei înrădăcinate la UMFT, <participă cine vrea, iese cine trebuie>: concurs transformat într-o mascaradă, la Medicină” (ediția din 5 aprilie) și „La Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, titlurile universitare se dau pe adeverință și pe cuvânt de onoare” (ediția din 7 aprilie) au produs o premieră în istoria UMFT: un concurs de ocupare a posturilor didactice vacante – ne referim la cel de la disciplina Obstetrică-Ginecologie – a fost anulat sub presiunea dezvăluirilor făcute de “Renașterea bănățeană”.

În articolul de față, ne vom referi la o altă meteahnă, nu doar a Universității de Medicină, ci, în general, a instituțiilor de stat, și anume risipirea banilor publici.

Câte 30.000 de euro pentru fiecare proiect

În Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, pe lângă învățământ, se face și cercetare științifică, activitate menită a spori prestigiul respectivei instituții. Înainte de a intra în subiect, o precizare: nu generalizăm, nu negăm existența unei activități de cercetare științifică remarcabile în UMFT, ci vrem doar să developăm, punctual, neregulile, să separăm grâul de neghină.

În decembrie 2013, pe site-ul UMFT a fost publicat tabelul cu merituoșii câștigători ai competiției interne de cercetare științifică organizate de universitate (programul III-C1-PCFI-2014/2015), care urmau să încheie contracte de finanțare cu Universitatea de Medicină, suma rezervată pentru fiecare grant de cercetare fiind de maximum 30.000 de euro.

Pe lista celor cinci câștigători îl regăsim, chiar pe prima poziție (cu 96 de puncte din maximul de 100), pe profesorul Mihai Ionac, șeful disciplinei de microchirurgie, chirurgie vasculară și metodologia cercetării științifice din cadrul Departamentului Chirurgie II al Facultății de Medicină și, totodată, șeful secției de chirurgie vasculară a Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara.

Regulile, pe înțelesul tuturor

Conform regulamentului de desfășurare a competiției, durata proiectului urma să fie de 24 luni (1.01.2014 – 1.01.2016), proiectul trebuind să se finalizeze cu publicarea de articole ISI care să totalizeze un factor de impact de 10. Ce semnifică ISI: ISI Web of Knowledge este o bază de date academică ce funcţionează online şi este administrată de Thomson Reuters, este o platformă de cercetare care înglobează diverse tipuri de materiale variind de la articole în reviste, brevete, site-uri, volume ale conferinţelor, etc. ce pot fi accesate printr-o singură interfaţă, utilizând instrumente de analiză şi căutare. Mai pe scurt: în ziua de astăzi, un cercetător care nu figurează în baza de date ISI nu există!

Ce înseamnă factorul de impact: acesta este un indice care încearcă să aproximeze valoarea publicațiilor științifice și să ajute la compararea acestora; este calculat prin raportul dintre numărul de citări de către alți autori ale articolelor și numărul de articole publicate, pe o perioadă de timp.

În regulamentul invocat mai sus, se mai preciza:

“În cazul în care revistele în care se va publica au un factor de impact sub 2, este obligatoriu ca directorul de proiect să publice 2 articole ISI ca prim autor, iar cei trei responsabili de proiect câte un articol ca prim autor. Calitatea de prim autor pentru funcţiiile de conducere din proiect (director şi responsabil de proiect) este obligatorie. În cazul în care după primul an de derulare al proiectului, membrii echipei nu au elaborat cel puţin un articol cu factor de impact mai mare de 1 sau două articole cu factor de impact peste 0.5 care să fie acceptate pentru publicare, finanţarea proiectului este oprită.

Contabilizarea finală a activităţii ştiinţifice se va realiza la un an de la încheierea activităţilor proiectului (n.r. în 1 ianuarie 2017). Certificarea calităţii de director de proiect se va face după publicarea în calitate de prim autor a unui număr de articole ISI care să însumeze 3 puncte factor de impact ca prim autor sau 2 puncte prim autor şi 3 puncte în calitate de coautor.

Certificarea calităţii de responsabil de proiect se va face după publicarea în calitate de prim autor a unui număr de articole ISI care să însumeze 2 puncte factor de impact ca prim autor sau 1 punct în calitate de prim autor şi 2 puncte în calitate de coautor. Calitatea de membru se certifică după publicarea în calitate de coautor de articole ISI care să însumeze 1 punct în calitate de prim autor sau 3 puncte în calitate de coautor.

Este obligatoriu ca în textul fiecărui articol publicat să fie menţionată sursa de finanţare: Grant intern  UMFVBT PIII-C1-PCFI-2014/2015. Devizul de cheltuieli al unui grant poate totaliza echivalentul în RON a maximum 30.000 Euro”.

Așadar, condițiile erau clare: noi, universitatea, te finanțăm pe tine, directorul de proiect, și pe echipa ta cu 30.000 de euro, bani care să te ajute să studiezi, să cercetezi, să participi la congrese și la conferințe, dar, la final, când tragem linie și adunăm, tu și echipa ta trebuie să demonstrezi că ai folosit judicios banii ăia, iar asta se face simplu și transparent: pe platforma ISI Web of Knowledge trebuie să se regăsească, în dreptul fiecărui membru al echipei, numărul de articole prevăzut în regulament, factorul de impact total urmând să fie minimum 10.

Unde sunt articolele?

Tocmai această transparență în verificarea îndeplinirii condițiilor din contractul de finanțare semnat de UMFT și directorul de proiect Mihai Ionac ne-a permis să observăm că profesorul respectiv nu și-a îndeplinit clauzele contractuale: la data de 1 ianuarie 2017, profesorul Ionac nu avea publicat nici un articol ISI în contul banilor încasați de la universitate! Incredibil, dar adevărat: chiar șeful disciplinei Metodologia cercetării științifice de la UMFT, Mihai Ionac, să nu respecte… metodologia competiției de cercetare științifică?!

Tăcere deplină la UMFT

Totuși, ca să fim siguri că nu ne scapă ceva, am solicitat, pe cale oficială, adică prin biroul de presă al instituției, lămuriri din partea conducerii UMFT, solicitând să ni se comunice următoarele: “1.    componența echipei conduse de prof. Mihai Ionac în calitate de director de proiect, cu precizarea numelor celor trei persoane care au avut calitatea de responsabili de proiect; 2. lista articolelor ISI care au totalizat un factor de impact de 10, publicate de membrii echipei; 3. în cazul publicării unora dintre aceste articole în reviste cu factor de impact sub 2, vă rugăm să ne comunicați care au fost cele două articole ISI ca prim autor publicate de directorul de proiect Mihai Ionac și care au fost articolele publicate ca prim autor de cei trei responsabili de proiect; 4.    rezultatul verificării de către Departamentul de Cercetare şi Management al Granturilor al UMFT a îndeplinirii condițiilor de publicare a articolelor științifice în cazul echipei conduse de prof. Mihai Ionac, la finalul primului, respectiv al celui de-al doilea an de desfășurare a proiectului mai sus menționat”.

Solicitarea a fost făcută în data de 14 martie, însă, fiindcă după trecerea a două săptămâni nu am primit nici un răspuns, l-am contactat telefonic pe profesorul Andrei Motoc, purtătorul de cuvânt al UMFT, care ne-a explicat că nu ne poate ajuta, deoarece șeful Departamentului de Cercetare și Management al Granturilor, prof. Petru Matusz, n-ar fi în localitate.

Cum strategia tragerii de timp a conducerii UMFT era una cât se poate de străvezie – niciunde în lumea civilizată absența unui oficial dintr-o instituție nu blochează activitatea acesteia, există înlocuitor chiar și pentru președintele țării, darmite pentru un șef al unui departament oarecare -, am încercat să obținem lămuriri de la însuși directorul de proiect, profesorul Ionac.

Explicațiile profesorului Ionac

În răspunsul trimis pe email, șeful disciplinei Metodologia cercetării științifice ne-a comunicat că, din punctul său de vedere, totul este în regulă și că dumnealui și echipa sa se află în grafic:

“Orice proiect de cercetare exploratorie este supus unor riscuri, datorate în special faptului că sunt studiate situații și modele care nu sunt bine cunoscute în prezent. Spre deosebire de proiectele de cercetare ce pleacă de la premise și date deja cunoscute și parțial deja colectate, proiectele de cercetare exploratorie necesită un timp mai îndelungat pentru standardizarea metodei de lucru, obținerea de rezultate și nu în ultimul rând, pentru valorificarea lor științifică sub formă de publicații.

Proiectul de față și-a atins toate obiectivele secundare propuse, rezultatele sale fiind comunicate etapizat în mediul științific academic, în cadrul congreselor de specialitate (n.r. – urmează o enumerare a acestor manifestări desfășurate la Paris, New York, București, Tianjin plus una care va avea loc în luna iunie, la Seul).

Rezultatele acestui proiect au fost elaborate sub formă de manuscrise și submise spre publicare către reviste științifice internaționale de specialitate, proces ce necesită o durată de timp mai lungă în cazul jurnalelor prestigioase. În prezent, rezultatele obținute în urma acestui proiect exploratoriu sunt în curs de publicare.

Datorită caracterului de informație nouă, până la publicarea acestor manuscrise, detaliile specifice rezultate în urma cercetării nu pot fi comunicate în afara mediului academic, ele fiind însă aduse la cunoștiința Departamentului de Cercetare și Management al Granturilor din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara”.

Inovare versus explorare

Domnul profesor ne-a comunicat, așadar, că proiectul pe care s-a angajat singur și nesilit de nimeni să-l ducă la bun sfârșit este unul de cercetare exploratorie, nu unul de cercetare și atât, așa că ar trebui să așteptăm până ce rezultatele obținute de dumnealui și echipa sa vor ajunge să fie publicate în reviste ISI…

Fără a minimaliza importanța cercetării exploratorii întreprinse de echipa profesorului Ionac, nu putem să nu evidențiem următoarele aspecte: în momentul în care s-a înscris în competiția de cercetare fundamentală inovativă (nu suntem experți în cercetare științifică, nu știm care sunt diferențele față de cercetarea exploratorie, dar intuim că nu sunt chiar antagoniste…) cu proiectul respectiv, Mihai Ionac, ca șef al disciplinei care exact cu asta se ocupă (metodologia cercetării științifice) și-a asumat respectarea regulamentului și deci termenele limită de publicare a articolelor.

Interdicție de ochii lumii

Cum situația în care se găsește expertul în cercetare științifică Mihai Ionac nu este una singulară în UMFT, conducerea universității a luat de ochii lumii o decizie: în hotărârea Consiliului de Administrație din data de 7 noiembrie 2016, la articolul 1, punctul 3, se precizează că “în cadrul competițiilor interne de granturi de cercetare științifică ale UMFVB Timișoara, neîndeplinirea clauzelor contractuale atrage decăderea directorilor de proiecte din dreptul de a depune proiecte la competițiile interne, pe o perioadă de 3 ani”. Este exact cazul profesorului Mihai Ionac, caz discutat într-o ședință a respectivului consiliu de administrație.

Va lua cineva urma banilor?

Dincolo de comicul de situație – o instituție care se află în căutarea prestigiului pierdut se vede obligată să îi interzică expertului numărul unu în cercetare științifică să depună proiecte de… cercetare științifică -, observăm că toată lumea se fofilează atunci când trebuie pus punctul pe “i” și nimeni nu pare interesat de recuperarea banilor dispăruți în neant. Ne referim nu numai la cei 30.000 de euro încasați de echipa profesorului Ionac, ci și la sumele primite de alți directori de proiect, neconcretizate în articolele științifice prevăzute de regulament.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara plătește bani grei pentru… promisiuni de articole științifice

  1. Mihai Ionac? asta nu era cercetat ? Asta trimitea pacientii de la spitalul judetean la farmacia lui sa cumpere medicamente. Aceleasi medicamente le mai deconta odata la casa de sanatate. Mi-e rusine cu asa medici, fac Timisoara de ras.

  2. In legatura cu articolele ISI – s-a produs o psihoza generalizata.
    Pentru orice pozitie universitara/doctorat/…neaparat ISI! Listele de asteptare la publicare sunt lungi, sunt consumatoare de timp si resurse (la unele taxele sunt imense, e si asta o afacere).
    Scrii acum un articol, e in asteptare la o pubicatie ISI(e valoros) si altcineva publica rezultatul in revista BDI (timpul de asteptare e mai scurt) si gata, ai muncit zadarnic!
    Cercetarile reale la doctorat dureaza 2-3 ani. Mai ramane 1 an pentru publicare. Deseori 1 an nu e suficient pentru revistele ISI gratuite, poate cu 2000 euro taxa da, se poate!
    Unde e stiinta, unde e valoarea???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *