„Silenzio stampa” în administrație

Autoritățile administrative timișorene, dar și cele județene au intrat, de la începutul acestui an, într-un misterios act de „silenzio stampa”. Nu chiar miercuri, dar joi se împlinesc deja trei săptămâni de tăcere absolută dinspre Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Prefectura Timiș.

Desigur, până la Sfântul Ion, nici iarba nu a îndrăznit să crească în nici una dintre instituțiile publice din România, cu mici excepții. Dar de atunci încoace ce se putea întâmpla? De unde până unde atâta liniște?

Consiliul Județean Timiș nu a fost, nici până acum, o instituție prea „vorbăreață”, nearătându-se dornică de „publicitate” cu orice preț. Când oamenii de aici au avut ceva de spus, au comunicat, iar când au fost întrebați, au răspuns.

La prefectură, Mircea Băcală abia s-a reinstalat în funcție și a reluat, de marţi, audiențele. Este posibil să mai fie nevoie de o perioadă de acomodare, deși, pe vremuri, se organizau întâlniri săptămânale cu presa. Acum o fi tehnocrație, adică guvernul (cu tot cu reprezentanții lui) face și tace.

Primarul Timișoarei s-a mutat online

După un sfârșit de an de tip „ziua și… N inaugurări”, unde „N” este un număr cuprins între 1 și 3, dinspre clădirea de pe C.D. Loga nr. 1 nu se mai aude nici măcar o șoaptă. Nici un „briefing”, nici o conferință de presă, nici o deplasare pe teren nu mai tulbură liniștea jurnaliștilor timișoreni, despre care edilul-șef al urbei și-a format impresia că vor rămâne fără subiecte în lipsa declarațiilor Domniei Sale.

În loc de o comunicare rezonabilă, dialogul sau, mai bine zis, monologul s-a mutat pe rețeaua de socializare Facebook, unde primarul Timișoarei „combate” din răsputeri.

Din 12 ianuarie încoace, Nicolae Robu duce un război de gherilă verbală cu „o anumită parte a presei”, ca să folosim un termen la modă în anii ’90, numărând spectatorii emisiunilor online și întrecându-se cu site-urile de știri în „like”-uri și „share”-uri.

Robu aparține, de fapt, stângii politice?

Primarul orașului de pe Bega pedalează, mai nou, pe ideea că arhicunoscutele clanuri imobiliare nu au mai putut înșfăca nici o clădire din patrimoniul public în mandatul său. Foarte adevărat, dar aceasta este, de fapt, o chestiune de istorie, în sensul că în 2012 expiraseră demult toate termenele de depunere a cererilor de retrocedare, iar organele statului primiseră undă verde să cerceteze dosarele de restituire suspecte. În rest, a fost treaba justiției.

Pentru cei cu memoria la locul ei, reamintim că mai multe secții ale Spitalului de Copii din Timișoara au fost evacuate de clanul Cârpaci în anul de grație 2013, chiar dacă retrocedarea era mai veche. La fel s-a întâmplat și cu unele secții ale Spitalului Municipal, silite să se mute tot în actualul mandat.

Postările pe Facebook ale primarului Nicolae Robu sunt însoțite, într-un mod cu totul „original”, de un simbol al politicii de stânga radicală. Pumnul strâns al luptei de clasă apare atât pe paginile de internet ale unor sindicate din SUA, cât și pe site-ul oficial al Partidului Socialist Român, în anul 2013, la o postare legată de un „manifest pentru unitatea stângii”.

Ori primarul bate șaua să priceapă iapa și își manifestă aderența la stânga politică, după ce liberalii tocmai l-au „uns” candidat, ori nu știe ce reprezintă acest simbol și l-a ales doar așa, pentru că-i place cum arată. Nici una dintre variante nu-i încurajatoare pentru timișoreni.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns