Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Peste 500.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Peste 500.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica

Astăzi, creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în ziua denumită popular Sânpetru, care marchează mijlocul verii agrare şi sfârşitul celei de-a doua perioade importante de post dintre cele patru de peste an. Sfântul Luca împarte cartea „Faptele Apostolilor” în funcţie de personalităţile şi de contribuţia marilor apostoli Petru şi Pavel, cei doi stâlpi ai Bisericii creştine, care au propovăduit, prin lucrarea lor misionară, învăţătura lui Hristos în lume.

Sfântul Apostol Petru a răspândit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a întemeiat biserica lui Hristos, dovedindu-se cu adevărat piatra de temelie a creştinătăţii. El a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos în timpul împăratului Nero, la 29 iunie, anul 67. Pe locul martiriului său se află astăzi Bazilica San Pietro din Vatican.

Sfântul Pavel (Paul, la catolici) a fost, iniţial, un prigonitor de creştini. El s-a adăugat cetei apostolilor după Înălţarea Domnului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt. Pe drumul Damascului, el a fost chemat la noua slujire a lui Hristos.

Potrivit Sfintelor Evanghelii, Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei. El s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru.
Sfântul Pavel, supranumit „apostolul neamurilor” pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor, s-a născut într-o familie de iudei bogaţi în Tarsul Ciliciei, primind o educaţie strălucită în şcoala rabinului Gamaliel.La început, Saul, căci aşa fusese numit la naştere, a fost un adept înfocat al legii mozaice şi un duşman de moarte al creştinilor.

Este cunoscută întâmplarea petrecută pe drumul Damascului, când, plecat să-i persecute pe creştini, Saul se întâlneşte cu Iisus cel înviat şi se converteşte la dreapta credinţă, devenind, cum spune Fericitul Augustin, „din lup, miel, din persecutor înfocat, un vestitor neobosit al Evangheliei, învăţător şi apostol al popoarelor”. Pavel a propovăduit pe Hristos tuturor, străbătând în trei călătorii misionare toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. S-a săvârşit din viaţă, la fel ca Sfântul

Petru, tot în 29 iunie, în anul 67, fapt pentru care, în calendarul religios, cei doi sunt prăznuiţi împreună.

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială, care, în acest an, a fost extrem de scurt. Data începerii lui se calculează în funcţie de Paşti, în vreme ce praznicul Sfinţilor Petru şi Pavel are dată fixă.

 

Sânpetru, un personaj de poveşti populare

În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Povestirile şi snoavele din bătrâni îl zgrăvesc ca pe un om obişnuit, care se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi şi a o face mai puţin primejdioasă. Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Mucenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu.

Sânpetru este cel mai cunoscut sfânt al calendarului popular, iar în legende apare mereu alături de Atotputernicul, pe care-L însoţeşte şi în călătoriile Sale pe Pământ, în lumea oamenilor. În unele zone ale ţării, sărbătoarea era asociată anumitor repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

 

Peste 500.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica

Un număr de 505.709 români îşi sărbătoresc onomastica pe 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne și preluate de Agerpres. Mai exact, este vorba despre 366.794 de persoane de sex masculin şi 138.915 de sex feminin.

În ce priveşte prenumele masculine, situaţia este următoarea:

– Paul – 79.042;
– Paulică/Paulica – 1.152;
– Pavel – 31.304;
– Pavlov – 4;
– Pavăl/Paval – 149;
– Petre – 55.832;
– Petrică/Petrica – 34.920;
– Petrişor/Petrisor – 18.561;
– Petronel – 4.829;
– Petru – 129.763;
– Petruş/Petrus – 3.202;
– Petruţ/Petrut – 6.837;
– Pătru/Patru – 1.120;
– Pătruş/Patrus – 14;
– Păvăluş/Pavalus/Pavăluş – 2.

În ce priveşte prenumele feminine, MAI furnizează următoarea statistică:

– Paula – 49.122;
– Pauliana – 10;
– Paulica – 650;
– Paulina – 12.870;
– Pavelina – 278;
– Petra – 11.590;
– Petrica – 3.595;
– Petriţa/Petrita – 269;
– Petronela – 36.034;
– Petruţa/Petruta – 24.444;
– Pătra/Patra – 53.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

0 Comments

No Comment.