Pachetul 2 de măsuri/Bolojan: Reforma societăților unde statul e acționar majoritar
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, vineri, pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului, între acestea fiind reforma societăților unde statul este acționar majoritar.
Ilie Bolojan anunță că un pachet important ține de reforma societăților comerciale, în care acționar majoritar este statul.
Așa „cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține.
Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român se le poate investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare acestor active”, spune premierul.
Acesta anunță ce își propune Guvernul: „Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management.
Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv. Și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori”, spune premierul.
Acesta afirmă că, în prezent, indicatorii financiari sunt reduși de cele mai multe ori la un nivel cât mai mic posibil, iar cei specifici, la fel, în așa fel încât nu există.
Premierul anunță va fi modificată legislația, propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizatorului la valori rezonabile.
„Ați văzut și aici ce s-a întâmplat? S-au instalat pe poziții, la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, după care încă 3 salarii variabile pe ramură, deci plus 6 salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar abuzând de acest tip de prevederi.
E, știți, un aspect vechi a formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, a mai spus Bolojan.
CITEȘTE ȘI: Închideri de circulație în Timișoara pentru lucrări de amploare
Acesta a făcut o comparație între companiile din domeniul unde profiturile sunt foarte mari, în poziții de tip monopolist sau semimonopolist, și situația în care ar exista o singură televiziune. Într-o astfel de companie de stat, „doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii, compania realizează profit”, pentru că, „imaginați-vă că ar fi o singură televiziune în România, vă puteți imagina că ar avea profit, dacă ar fi un singur loc unde se cumpără publicitatea”.
Premierul mai spune că, de asemenea, e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani de zile consecutiv.
„Deci să nu mai fie o recompensă să fii director, ci să fie o provocare. Să alergi ca să poți îndeplini indicatorii. (…) Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați, sunt mai mulți oameni în Consiliul de Administrație decât angajații”, mai spue Bolojan.
Sistemul de sănătate consumă resurse fără eficiență. E nevoie urgentă de stoparea risipei
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România trebuie să ia măsuri ferme pentru reducerea risipei din sistemul de sănătate, avertizând că ponderea cheltuielilor din bugetul național alocate acestui domeniu a crescut alarmant, fără o îmbunătățire reală a serviciilor pentru pacienți.
„Este nevoie de o reformă profundă în sănătate. Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, a spus Bolojan, în prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
Premierul a subliniat că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025. „Mai mult, pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei. Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de sănătate, ci doar salariile, iar în celelalte capitole s-au acumulat arierate importante”, a avertizat șeful Guvernului.
Bolojan a explicat că problema nu este lipsa resurselor, ci modul ineficient în care sunt cheltuite fondurile. „Salariile reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor. În aceste condiții, ce mai rămâne pentru pacienți?”, a întrebat retoric premierul.
Șeful Executivului a acuzat și „optimizările artificiale” ale indicilor de complexitate a cazurilor, prin completarea foilor de observație cu diagnostice suplimentare, doar pentru a crește sumele decontate de CNAS. „Nu pentru că ești mai performant, ci pentru că știi cum să scrii mai bine”, a spus Bolojan.
În privința tratamentelor, premierul a atras atenția asupra ponderii disproporționate a medicamentelor inovative, extrem de scumpe, în detrimentul celor generice, deși acestea din urmă tratează în mod eficient peste 90% din afecțiuni. „Suntem una dintre puținele țări în care medicamentele inovative au o pondere semnificativ mai mare. Aceasta nu este o regulă, ci ar trebui să fie o excepție. Dacă nu inversăm această balanță, vom continua să cheltuim excesiv fără impact real asupra stării de sănătate a populației”, a avertizat Bolojan.
Printre alte exemplele de ineficiență, premierul a menționat numirea șefilor de secție de către facultăți, nu de managerii spitalelor; limitări artificiale ale sporurilor salariale, „legal optimizate” prin contribuții locale; supraprescrierea analizelor paraclinice și externalizarea acestora către sectorul privat.
„Ministerul Sănătății, CNAS și direcțiile de sănătate publică trebuie să înceteze să mai fie spectatori sau complici și să devină regulatori reali. Altfel, nu vom mai putea susține acest sistem”, a concluzionat Bolojan.
Acesta a anunțat că Guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilizarea financiară a unităților sanitare și va condiționa alocările bugetare de performanță, transparență și eficiență.
Trebuie să creștem vârsta de pensionare a magistraților. Pensie egală cu salariul nu există
BPremierul Ilie Bolojan spune că este necesară creșterea vârstei de pensionare a magistraților, care în prezent ies la pensie la 48 de ani. De asemenea, premierul spune că e necesară și o regândire a sumei pe care aceștia o primesc ca pensie, 85% din salariul brut, ceea ce nu se mai întâmplă în lume.
Premierul a anunțat vineri că unul din jaloanele pe care România trebuie să-l atingă este legat de pensionarea magistraților.
„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus – n-am ajuns încă – dar o să caut să-i duc un buchet de flori pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan.
Premierul a spus că „nu mai poate continua” sistemul în acest fel, cu pensionări la 48 de ani în justiție.
„De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani după care te poți pensiona. Deci, dacă începi imediat după ce ai terminat de facultatea înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona.
Nu știu, 30 – 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare care este de 65 de ani și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România. În afară de cele unde nu e nevoie de forță sau unde nu ești în condiții, dar grave, nu faptul că ai o cameră de la vederi sau un calculator în față, pentru toate celelalte profesii voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că în câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile”, a spus Bolojan.
Acesta a afirmat că oricine se uită la statistică, în intervalul între 55 și 65 de ani cel puțin jumătate din această categorie de populație pe care o are România nu lucrează.
„Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare, și poți întoarce ceva pentru țara asta. Deci, perioada după care te poți poți pensiona, vârsta standard de pensionare”, spune premieurl.
În ceea ce privește nivelul pensiei, Bolojan a spus că și aucu există o prevedere interesantă: „Pensia este 80% din salariul brut. Rețineți: brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net.
Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva. Și cred că o formulare corectă și cinstită, 80% din salariu net, și nu mai trebuie să pui „dar nu mai mult, din ultimul salariu”, că nu mai e cazul. Și poate se mai ia o perioadă de ceva timp, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează, e o prevedere bună, corectă și cinstită”; a mai spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a precizat că acestea vor fi elementele de bază, după care se va discuta, în perioada următoare, în așa fel încât să se ajungă la o soluție în care, după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să se poată veni cu o soluție corectă, atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească, „pentru că și sistemul de justiție, alături de cel politic, are nevoie să-și recăștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre”, potrivit Mediafax.
