În spitalul în care Dominic Fritz face “vizite de lucru”, alimentele sunt păstrate într-un beci murdar și plin de igrasie, iar mâncarea gătită este livrată în stilul “las’ că merge și-așa”

În spitalul în care Dominic Fritz face “vizite de lucru”, alimentele sunt păstrate într-un beci murdar și plin de igrasie, iar mâncarea gătită este livrată în stilul “las’ că merge și-așa”

Reacția administrației Fritz la dezvăluirile făcute de ziarul nostru cu privire la ilegalitățile dintr-unul din spitalele aflate în subordinea sa a fost inexistentă. Din câte se pare, justițiarul care se luptă zi și noapte cu mafioții și clanurile de romi nu are nici un fel de problemă cu faptul că la Spitalul Clinic Municipal de Urgență se falsifică semnături în condica de prezență și se încasează, astfel, fictiv, zeci de mii de euro sau că managerul unității sanitare în cauză, Daniel Malița, încheie contracte de milioane de lei cu firme controlate de tatăl său.

Dacă în septembrie 2021 Dominic Fritz anunța public că a depus plângere penală la DNA după ce a sesizat indicii de fraudare a unor concursuri de angajare pe vremea administrației Robu, de această dată, domnul primar n-a scos nici un cuvânt. Mușamalizare totală! Doar că, așa cum ne așteptam, cu fiecare articol publicat ies tot mai multe informații la suprafață, astfel încât serialul nostru având ca subiect Spitalul Municipal Timișoara continuă.

Vă prezentăm, în continuare, sesizarea pe care am primit-o recent la redacție și probele care au însoțit-o.

“Vă aducem la cunoștință realitatea zilnică din Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara privind manipularea și livrarea hranei preparate în blocurile alimentare și distribuirea ei către secțiile spitalului.
Precizăm că în acest spital sunt secții în care se tratează pacienți imunodeprimați, oncologici, chimiotratați, radiotratați, oncochirurgicali și nu numai. Ne întrebăm de ce trebuie ca acești pacienți să fie expuși în plus unor boli infectocontagioase cu Clostridium, Salmonella, Shigella etc și cum se respectă procedurile privind prevenirea și limitarea lor?

Nu sunt respectate condițiile minime de igienă; pâinea este distribuită în saci de deșeuri menajere; baghetele de pâine, ardeiul gras și merele sunt ronțăite de rozătoare; untul are gust rânced, deși este în termenul de valabilitate; hrana rece (brânza, parizerul, salamul) este livrat în cutii din carton reciclat, toate amestecate; alimentele preparate termic sunt livrate în recipiente care nu corespund din punct de vedere igienic sau al păstrării temperaturii; livrarea alimentelor nu se face cu o mașină dedicată doar pentru alimente, ci cu o mașină cu care se efectuează și transportul materialelor de curățenie sau alte lucruri; mașina cu care se transportă alimentele nu este igienizată și dezinfectată, este de capacitate mică, astfel că toate oalele, cratițele, sacii, cutiile sunt îngrămădite, fără să înțelegi ce regim este și cărui recipient îi corespunde; șoferii care livrează mâncarea nu sunt instruiți și nu au pregătire în acest scop, nu anunță personalul secțiilor să recepționeze mâncarea preparată, o lasă pe scări oricum și oriunde ar fi.

Această situație descrisă persistă de câțiva ani, dar nu mai poate continua așa. Vă atașăm câteva fotografii sugestive în a proba cele relatate, făcute în incinta Clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Municipal (Maternitatea <Odobescu>) și cu dubița în care se transportă mâncarea spre secțiile spitalului de pe raza întregului oraș, respectiv, un filmuleț cu beciul plin de igrasie și neîngrijit amplasat vizavi de Clinicile Noi, în care se păstrează produsele alimentare care ajung ulterior să fie servite pacienților”.

După ce am primit la redacție acest material însoțit de fotografiile și filmulețul respectiv, l-am contactat pe cel mai în măsură să știe cum stau lucrurile în realitate și anume pe dieteticianul Spitalului Municipal, Tudor Stricescu (foto), care este, în același timp nutriționist sportiv și reprezentant al mișcării Slow Food Timișoara.

Omul ne-a mărturisit că acele poze au circulat în interiorul spitalului și ne-a confirmat autenticitatea lor, iar la rugămintea noastră ne-a explicat aspectele care nu sunt OK în imaginile respective. Sigur, unele dintre ele, precum pozele cu merele și ardeii ronțăiți de șobolani în beciul insalubru amplasat vizavi de Clinicile Noi nu mai aveau de vreo explicație…

„Carnea gătită nu se păstrează în caserole de plastic, ca în această imagine, ci trebuie să fie depozitată în recipiente de inox închise ermetic”

 “Nu poți să transporți așa produsele, merele, crenvurștii și iaurturile sunt aruncate una peste alta”

“Recipientele cu mâncare gătită trebuie transportate în cutii termoizolante, având în vedere că mașina nu are aerotermă pentru a putea seta temperatura recomandată. Mâncarea gătită trebuie păstrată la peste 60 de grade, între 8 și 60 de grade este temperatură pericol, în care se pot dezvolta bacterii”

„Aici cutia de carton nu e OK, chiar dacă alimentele sunt puse în pungă. Ele trebuie depozitate în cutie dintr-un alt material decât cartonul, care se poate uda”

“Aici sunt cutii de carton refolosite în care se depozitează alimente, nu e OK, cum am spus, cartonul se poate umezi”

“Ouăle se depozitează la temperatură controlată de 4-8 grade, nu într-o încăpere, pe palet, cartonul și lemnul nu sunt recomandate în bucătărie, fiindcă poate absorbi apa și apare mucegai”

Pe de altă parte, domnul Stricescu a precizat că, spre deosebire de realitatea expusă de acele fotografii făcute în incinta Maternității “Odobescu”, la Clinicile Noi, s-a zbătut personal ca situația să se îmbunătățească, însă și acolo mai sunt încă destule deficiențe. Paradoxal, eforturile sale au deranjat conducerea spitalului, dieteticianul Tudor Stricescu mărturisindu-ne că managerul Daniel Malița i-a transmis că, dacă mai face referate pe tema deficiențelor legate de circuitul hranei, va desființa blocul alimentar…

Pornind de la această “soluție” găsită de managerul spitalului, am purtat următorul dialog cu Tudor Stricescu:

– Explicați-mi de ce este atât de important ca o unitate sanitară să dețină bucătărie proprie?

– Având în vedere vremurile pe care le trăim, oricare instituție publică de stat, nu doar cea sanitară, are obligația de a fi un exemplu ca model de organizare, gestionare și promovare a practicilor pe care se axează indiferent de ce tip ar fi acestea. În ce privește producția de mâncare, aceasta generează o risipă alimentară iar unitățile sanitare aduc cel mai mare aport de risipă alimentară dintre toate domeniile. Deci răspunsul este, în primul rând, pentru a minimaliza această practică, care nu este doar o pagubă financiară, ci și una de mediu. Un alt motiv cât se poate de clar este acela de a oferi un serviciu medical complet: în foarte multe cazuri alimentația pacientului reprezintă peste 50 la sută din problema patologică. De exemplu, în patologia oncologică, suportul nutrițional este crucial în refacerea organismului sau în diabetul de tip 2 alimentația ține sub control glicemia, altfel spus te ține departe de a te înțepa zilnic cu insulină și lista cu impactul alimentației asupra individului în stare patologică poate continua, însă nu vreau să discutăm despre modul de abordare a tratamentului medical. Dar dacă tot am discutat de alimentație și patologie, vreau să spun că oferirea a diverse diete/regimuri pentru anumite patologii într-un spital poate fi posibilă doar dacă acesta deține o bucătărie proprie.

– Adică o firmă de catering nu poate oferi acest serviciu?

– Nici vorbă! O firmă de catering care produce mâncare pentru spital trebuie să fie specializată în acest sens, cu alte cuvinte, trebuie să dispună de personal specializat și, de asemenea, de echipament corespunzător, iar acest gen de firmă nu există pe teritoriul României.

– Bine, dar sunt spitale care oferă mâncare pacienților prin firmă de catering…

– Da, așa este. Aceste spitale, în general, oferă doar două tipuri de regimuri: cu sare sau fără sare, iar calitatea mâncării este una absolut deplorabilă, ba chiar la limita infestării datorită calității produselor și condițiilor de prelucrare, respectiv, distribuirea mâncării în condiții la limita normelor. Acest lucru nu este demn pentru nici un fel de instituție publică, cu atât mai mult pentru un spital. Acum am eu o întrebare: de ce în țările dezvoltate din Europa spitalele au propria lor bucătărie?

– Nu știu, de ce?

– Din cauză că de-a lungul timpului s-au încercat toate variantele, inclusiv cea cu catering, iar concluzia se poate observa: cea mai sănătoasă variantă este cea de care am vorbit, să deții propria bucătărie pe care o poți controla și cu care te poți adapta la nevoile/cerințele neașteptate pe care un spital le întâlnește.

Deficiențele prezentate în acest articol nu sunt cunoscute doar de către conducerea Spitalului Municipal, ci și de către consilieri locali ai USR, ba chiar și de către primarul justițiar al Timișoarei. Rezultatul? Același ca în cazul semnăturilor falsificate și afacerilor în familie prezentate în articolele precedente: tăcere deplină. Așteptăm cu încredere momentul în care Dominic Fritz își va face un selfie și în beciul de lângă Clinicile Noi…

CITEŞTE ŞI: Programul Agenţiei de publicitate „Renaşterea bănăţeană” în perioada Sărbătorilor. Cum transmiteţi online anunţurile pentru ziarul tipărit?