Aproape 30 de miliarde de euro, bani europeni, vor ajunge în ţara noastră. Vor fi folosiţi pentru modernizarea drumurilor, şcolilor şi spitalelor, pentru digitalizarea administraţiei publice şi locale, dar şi pentru a produce energie verde.
Aceste investiţii sunt trecute în planul de redresare şi reziliență (PNRR).
Cele mai importante obiective asumate de Guvernul Cîțu prin PNRR, până în anul 2026:
– 630 km noi rețele de apă construite și 2470 rețele noi de canalizare.
– perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare
– 45.000 de hectare de pădure plantate
– 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8
– 52 de stații electrice de încărcare a mașinilor, cu 264 de puncte de încărcare
– cale ferată modernizată pe 311 km
– noi magistrale de metrou de 12,7 km în București și Cluj Napoca
– 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate
– toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental
– 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate
– 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
– 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal
– 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate
– peste 3.000 km piste pentru biciclete
– 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii
Premierul Florin Cîțu a declarat că din banii alocaţi urmează să fie finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.
“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (…) poate fi analizat, citit de toţi românii în acest moment. PNRR a fost depus la Comisia Europeană luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. (…) Este un program foarte important pentru România. (…) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe, vom construi şi vom renova zeci de spitale”, a spus Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria.
Premierul a subliniat că la nivelul anului 2024 va exista un spital nou construit: ”Şi asta este o premieră a ultimilor 30 de ani, (…) vom avea un spital construit în 2024″, a spus Cîţu.
Cîţu: Împrumuturile pe care România le va atrage prin PNRR vor fi folosite doar în investiţii
Împrumuturile pe care România le va atrage prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi folosite doar în investiţii, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria, în cadrul conferinţei privind prezentarea acestui plan.
“România are nevoie acută de investiţii, am investit anul trecut sume record, continuăm să investim şi anul acesta. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiţii, aici este foarte clar, nu pot să meargă în consum. Deci, aceşti bani nu vor merge în consum, vor merge doar în investiţii şi aici nu cred că există dezbatere la nivelul clasei politice, la nivelul societăţii că împrumuturile nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România, deci avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de şcoli, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică, vorbim de zero la sută aproape, zero şi ceva la sută, dobândă la care se împrumută Germania, Spania, Italia, etc., toate ţările din zona euro”, a explicat Florin Cîţu.
Premierul a subliniat că, pentru România, reprezintă un plus faptul că se poate împrumuta la aceste dobânzi şi va putea face investiţii.
“Partea importantă este că investim foarte mult într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă o provocare şi pentru economia României, să poată să folosească aceste resurse, 29,2 miliarde de euro, fără să creeze dezechilibre. Şi asta este partea bună a acestui program, să se termine toate aceste investiţii în 2026”, a completat Cîţu.
Comisia Europeană a anunţat luni că România a depus oficial PNRR, iar până în prezent 22 de state au transmis documentul.
Comisia va evalua planul României pe baza a 11 criterii.
CE a primit până acum 22 de planuri de redresare şi rezilienţă din partea Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Greciei, Irlandei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei şi Suediei.
