Mai mulți specialiști din Paris s-au aflat recent într-o comună timișeană pentru a ajuta autoritățile locale să valorifice potențialul geotermic al zonei.
”Colaborăm cu domnul Miklos Antics – specialist român care a lucrat și în țara noastră în domeniu, iar ulterior, după plecarea în străinătate, a realizat proiectul de la Oradea – și echipa sa din Franța, și cu o altă firmă din Timișoara pentru elaborarea studiului de fezabilitate în cadrul planului privind încălzirea locuințelor și furnizarea de apă caldă menajeră în comună utilizând apa geotermală.
CITEŞTE ŞI: Coloană de doi kilometri la frontiera din Timiş
Intenționăm să depunem documentația pentru obținerea finanțării la Ministerul Fondurilor Europene. Pentru energie regenerabilă, suma maximă ajunge la 15 milioane de euro. Vom depune proiectul în trei-patru săptămâni”, ne-a declarat Gheorghe Nastor, primarul comunei Gottlob.
Transfer de căldură
Administrația locală din Gottlob a preluat două sonde pentru apă geotermală, aflate pe teritoriul comunei. ”Probabil vom mai prelua și cea de-a treia sondă. De patru ani mă chinui cu acest proiect, însă nu renunț până nu îl realizez. Suntem în curs de elaborare a licenței de explorare/exploatare energie regenerabilă. Aceste sonde le-am luat doar pentru a demonstra existența zăcământului în zonă. Noi intenționăm să realizăm un foraj nou”, a explicat edilul-șef. Potrivit acestuia, apa geotermală are o temperatură de 85-86 de grade Celsius, măsurată la nivelul sondelor, însă aceasta nu va intra direct în caloriferele oamenilor. ”Vor fi două circuite închise: unul cu apă rece și altul cu cea geotermală, între care va avea loc transfer de caldură. Apa rece încălzită cu cea geotermală va intra în calorifere și, de asemenea, pe același principiu, vom asigura și apa caldă menajeră. Tot acest sistem va fi susținut de un altul cu energie alternativă – pe lemne – , necesar în cazul în care vom avea parte de ierni geroase, cu peste minus 15 grade Celsius”, a precizat Gheorghe Nastor. Conform primarului, proiectul prevede încălzirea ambelor localități componente ale comunei, Gottlob și Vizejdia, fiind prevăzute rețele de distribuție cu agentul termic primar.
Considerente economice
Intenția edilului-șef de la Gottlob de a utiliza potențialul geotermic al zonei este susținută și de considerente economice. ”Un metru ster de lemne a ajuns la 300 de lei. Este foarte scump și asta este principala noastră motivație. Noi aducem lemnele de la Făget în timp ce avem resurse neexploatate. În plus, trebuie să ne gândim și la protecția mediului”, a afirmat Gheorghe Nastor. Primul obiectiv al proiectului vizează încălzirea instituțiilor publice – primăria, școala, grădinița, creșa, sediul poliției, cinematograful, sala de nunți și altele – cu apă geotermală. De asemenea, se dorește și branșarea la sistemul centralizat a celor 1.000 de gospodării existente în cele două sate ale comunei – Gottlob și Vizejdia -, dar și folosirea apei termale la încălzirea serelor de legume sau pepeni verzi, celebri în partea de vest a țării. ”Pe locul secund avem în vedere realizarea unui centru de agrement și de tratament balnear din apă provenită pe retur de la sistemul de încălzire, pentru că temperatura inițială a acesteia este de 85-86 de grade Celsius. Apa geotermală este recomandată pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și boli degenerative”, susține Gheorghe Nastor.
O idee din vecini
Primarul de la Gottlob a dobândit experiență vizavi de încălzirea cu apă geotermală, din perioada în care s-a ocupat de administrarea comunei învecinate Lovrin, unde a contribuit la realizarea piscinei și a sistemului de încălzire cu apă geotermală pentru 100 de locuințe convenționale. ”Actualii edili de la Lovrin doresc și ei extinderea rețelei din localitate. Noi colaborăm în prezent, iar poate pe parcurs ne vom conecta. Este păcat să nu beneficiem de aceste resurse naturale. În Paris, peste un milion de locuitori se încălzesc cu apă geotermală. Vecinii noștri sârbi și maghiari au realizat lucruri pe care noi doar le dorim. Dau exemplu doar localitățile Nagykanizsa (Ungaria) și Kanjiza (Serbia), dar sunt și altele”, spune Gheorghe Nastor.
Kanjiza (Serbia)
România are un potenţial remarcabil la capitolul energie geotermală, fiind considerată a treia ţară din Europa, după Grecia şi Italia, în acest sens. Energia geotermală face parte din clasa energiilor regenerabile (verzi) şi reprezintă căldura care provine din interiorul pământului (prin roci şi fluide subterane) și se obţine prin captarea apei fierbinţi şi a aburilor din zonele cu activitate vulcanică şi tectonică sau a căldurii subpământene. Poate fi folosită pentru încălzire (a locuinţei), dar şi pentru producerea curentului electric. Este o energie nepoluantă, iar oamenii folosesc izvoarele cu ape calde de foarte multă vreme, în diverse scopuri – pentru baie, ca sursă de apă de gătit, în staţiuni balneare şi, nu în ultimul rând, pentru a produce energie din acestea.
În Timiş există mai multe sonde, la Sânnicolau Mare, Variaș, Periam, Tomnatic, Comloșu Mare, Grabaț, Lenauheim, Jimbolia, Cărpiniș, Beregsău, Gottlob, Timișoara, Beba Veche, Sânmihaiu German și Băile Calacea.
