Colterm spune că CET Sud Timișoara nu se închide. Guvernul îl trece în lista de eliminare din PNRR

Colterm spune că CET Sud Timișoara nu se închide. Guvernul îl trece în lista de eliminare din PNRR

Colterm spune că CET Sud Timișoara nu se închide. Guvernul îl trece în lista de eliminare din PNRR.

La doar o zi după ce a apărut informația că CET Sud Timișoara intră în valul de eliminare a capacităților pe cărbune, Colterm vine cu un comunicat liniștitor, care spune că centrala „nu se închide”.

Doar că documentele Guvernului spun altceva. În nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind decarbonizarea, nr. 108, din 23 martie 2026, Timișoara Sud este menționată explicit printre unitățile problematice din jalonul 114 al PNRR – exact mecanismul care obligă România să scoată din funcțiune capacitățile pe cărbune.

Colterm „nu se închide”. Dar ce înseamnă, de fapt, asta?

În comunicatul transmis pe 27 martie, semnat de administratorul special al Colterm, Cristian Amza (USR), conducerea companiei încearcă să calmeze situația și să delimiteze termenii.

„OUG privind decarbonizarea sectorului energetic nu prevede închiderea centralei Timișoara Sud, ci vizează mutarea producției de energie termică pe gaz.”

extras comunicat presa Amza Colterm

Mesajul este clar construit, încercând să spună că nu există un pericol imediat pentru termoficare, iar CET Sud rămâne funcțional.

Mai mult, compania insistă că infrastructura permite conversia și că există deja teste și planuri pentru trecerea pe gaz, invocând inclusiv racordarea la Transgaz și proiecte viitoare de cogenerare.

Pe scurt, discursul oficial local este că nu se închide nimic, ci doar se transformă.

Nota de fundamentare în care CET Sud apare explicit în problema PNRR

Numai că documentul Guvernului introduce o nuanță care schimbă complet interpretarea.

În nota de fundamentare a OUG din 26 martie 2026, Timișoara Sud este menționată explicit în lista unităților care generează „reversibilitatea jalonului 114” – adică exact mecanismul de penalizare dacă România nu elimină cărbunele.

extras nota fundamentare OG 108 23 martie

„Acestea sunt unitățile 5 și 6 de la Govora, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1.”

Asta nu este o formulare vagă. Este o includere directă într-un document oficial de politică energetică.

Mai mult, întregul act normativ este construit pe obligația clară de retrage din exploatare capacități pe cărbune pentru a respecta PNRR și pentru a evita sancțiuni uriașe.

Nu e despre „închidere”, e despre eliminarea cărbunelui

Aici apare diferența esențială pe care comunicatul Colterm o ocolește.

Guvernul nu vorbește neapărat despre „închiderea” centralelor ca entități fizice. Vorbește despre eliminarea combustibilului pe care funcționează.

Adică exact baza CET Sud Timișoara.

În logica PNRR, problema nu este dacă centrala există, ci dacă mai produce energie pe cărbune. Iar răspunsul, conform calendarului asumat, este că nu ar mai trebui.

Mai mult, documentul vorbește despre un calendar clar:
– 1.045 MW retrași până la final de 2025
– încă 710 MW până la 31 august 2026

Asta înseamnă că procesul este deja în execuție, nu la nivel de intenție.

Miza reală între bani europeni și termoficare

Motivul presiunii nu este unul tehnic, ci financiar.

Nota de fundamentare avertizează explicit că neîndeplinirea jaloanelor poate duce la penalizări de până la 1,8 miliarde de euro și blocarea plăților din PNRR.

În acest context, statul român nu are, în realitate, prea mult spațiu de manevră.

Asta pune Timișoara într-o situație delicată. Dacă respectă calendarul, pierde cărbunele, însă dacă nu îl respectă, riscă blocaje financiare majore la nivel național. Iar între aceste două opțiuni nu există, deocamdată, un plan clar comunicat public pentru sistemul local de termoficare.

Tăcerea administrației într-un moment critic

În mod normal, o astfel de suprapunere de crize – una imediată, de aprovizionare, și una structurală, de politică energetică – ar genera reacții rapide și coerente din partea administrației locale.

La Timișoara, nu se întâmplă asta.

Nici primarul Dominic Fritz, nici viceprimarul Ruben Lațcău nu au avut, până în acest moment, o poziție publică explicită legată de includerea CET Sud în mecanismul de eliminare a capacităților pe cărbune din PNRR. Nu există o declarație oficială care să explice impactul acestei decizii asupra sistemului de termoficare, nici un calendar al tranziției și nici măcar o recunoaștere a faptului că problema există.

Singurele mesaje venite dinspre administrație rămân în zona confortabilă a prezentului imediat. Lațcău declara, la finalul lunii februarie, că aprovizionarea cu cărbune se desfășoară „în pas normal de iarnă”, în timp ce, în realitate, stocurile coborau spre pragul de avarie, licitația pentru transport fusese anulată, iar contractul existent se apropia de expirare.

Această disonanță nu este doar o problemă de comunicare, ci una de asumare.

Pentru că, în paralel cu aceste declarații liniștitoare, Guvernul introduce CET Sud într-un document oficial care vorbește despre risc de penalizări de miliarde de euro dacă România nu elimină capacitățile pe cărbune. Cu alte cuvinte, ceea ce la nivel local nu este nici măcar discutat, la nivel central este deja tratat ca o obligație fermă.

În acest context, absența unei poziții publice devine, în sine, o poziție.

Pentru că evitarea subiectului nu îl face să dispară, ci doar mută momentul în care va trebui explicat. Iar acel moment nu va mai fi unul de analiză, ci unul de criză.

Mai ales că Timișoara nu pornește de la zero. Sistemul Colterm este deja în insolvență din 2021, funcționează cu pierderi semnificative și depinde structural de subvenții și de decizii administrative rapide. Orice schimbare de combustibil sau de model energetic nu este doar o chestiune tehnică, ci una financiară și instituțională.

Cu toate acestea, nu există niciun plan public care să lege cele două niveluri ale problemei, adică eliminarea cărbunelui și asigurarea continuității termiei.

Nu există un scenariu oficial privind trecerea pe gaz, nu există estimări de cost comunicate și nu există un mecanism clar prin care aceste costuri ar urma să fie acoperite. Nu există nici măcar o discuție deschisă despre riscuri.

În schimb, există tăcere.

O tăcere care devine cu atât mai vizibilă cu cât datele din teren și documentele guvernamentale merg într-o direcție clară, pentru că, în realitate, problema nu mai este dacă CET Sud va fi afectat.

Problema este când și cum va fi afectat. Iar la aceste două întrebări, administrația locală nu oferă, deocamdată, niciun răspuns.

Vocea critică din CL Timișoara intră în scenă cu date și cifre

Consilierul local Roxana Iliescu, cunoscută pentru criticile argumentate aduse administrației USR a Timișoarei în ultimii 5 ani, a realizat o radiografie a situației, în baza informațiilor pe care le deține. De altfel este singurul ales local din CL Timișoara care și-a asumat o poziție publică pe subiect.

“CET Sud Timisoara, centrala apartinand Colterm SA, este pe lista centralelor care ar trebui pana in data de 26 august 2026, sa stopeze in totalitate consumul de carbune pentru producerea energiei termice.

Conform reprezentanților Colterm SA, in ultimii ani, in aceasta centrala, ponderea consumului a fost de 65% cărbune, 35% gaz din cauza prețului cărbune/ gaz.

Mai cu seamă, la nivelul întregului oraș, ponderea a fost de 52% gaz cu 48% consum de cărbune.

Așadar, pentru Colterm, respectiv CET Sud trecerea exclusiv pe consumul de gaz, este o măsură care ar trebui să-i preocupe serios pe cei care conduc destinul acestui oraș!

In actualul context international, măsura trecerii exclusiv pe gaz, presupune o crestere semnificativa a pretului de productie a termiei, culminand cu pretul pe care timisorenii ar urma sa-l plateasca pentru a beneficia de apa calda si caldura. In plus, intervine inclusiv riscul apariției unor sincope in asigurarea cantităților de gaz necesare, nu numai pentru Timișoara ci la nivel național.

Primarul Fritz tace mâlc pe subiect, in total dispret fata de timisorenii care sunt abonati Colterm si care vor fi foarte afectati de masura descrisa mai sus. Mai ales in conditiile in care, majoritatea dintre ei provin din categorii sociale cu venituri foarte mici.

Așa cum a știut să se laude cu stocurile de cărbune de la Colterm, cred ca este responsabilitatea primarului sa explice timișorenilor modul în care vor fi afectați de măsura renunțării în totalitate la consumul de cărbune în cazul în care termenul de 26 august 2026 rămâne definitiv.

Să iasă public și să explice cum ne-am pregătit pentru contextul ăsta și ce soluții are pentru ameliorarea efectelor asupra timișorenilor!”, a scris Roxana Iliescu, pe Facebook, vineri, 27 martie 2026.

47.000 de abonați între două scenarii

Miza reală este socială, nu tehnică.

Sistemul Colterm deservește aproximativ 47.000 de abonați, care înseamnă locuințe, dar și spitale, școli, grădinițe, cămine sociale și instituții publice.

Pentru aceste structuri, continuitatea agentului termic nu este opțională.

În acest moment, există trei necunoscute majore.

Ce se întâmplă când cărbunele dispare efectiv din mix?
Cât de repede poate fi implementată tranziția pe gaz?
Cine suportă costurile într-un sistem aflat deja în insolvență?

Gazul, soluția scumpă într-un sistem fragil

Singura alternativă rapidă este funcționarea pe gaz.

Este și varianta invocată de Colterm, dar este, în același timp, cea mai costisitoare. Diferența de preț față de cărbune trebuie acoperită fie din subvenții, fie din datorii.

În cazul Colterm, aflat în insolvență din 2021, asta înseamnă presiune suplimentară pe un sistem deja vulnerabil. Criza de combustibil riscă astfel să devină criză bugetară.

Timișoara nu se confruntă doar cu o problemă de aprovizionare, ci cu o schimbare de model energetic.

Guvernul accelerează eliminarea cărbunelui pentru a respecta angajamentele din PNRR. CET Sud Timișoara apare explicit în acest proces. Colterm spune că nu se închide, dar confirmă, indirect, că va trebui să renunțe la combustibilul pe care funcționează astăzi.

Între aceste două realități, orașul nu are încă un plan clar comunicat public.

Iar până când acel plan va exista, Timișoara rămâne într-o situație cel puțin paradoxală. Municipalitatea investește sute de milioane în rețea, în timp ce sursa care o alimentează este programată să dispară.

Pentru cei 47.000 de abonați, problema nu mai este dacă sistemul trebuie modernizat, ei plătind servicii care le sunt livrate oricum sub standarde. Întrebarea este dacă producătorul de termie al Timișoarei va mai avea cu ce funcționa.

CITEȘTE ȘI: Polițist din IPJ Timiș, găsit împușcat mortal


Opiniile exprimate în articolele publicate pe RENASTEREA.RO aparţin în exclusivitate autorilor! Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *