În plină iarnă un nou scandal a izbucnit vizavi de situația legală a Colterm, societate a cărei poveste încâlcită nu se mai termină.
Este vorba de acuzații, presiuni și lipsă de transparență, aduse către administratorul judiciar împotriva deciziilor luate pe sub masă de către reprezentanții municipalității, pentru a-și plasa în loc o firmă care să facă jocurile de culise, pregătite pentru “privatizarea termiei” la Timișoara.
Procedura insolvenței COLTERM, una dintre cele mai complexe și sensibile din România ultimilor ani, escaladează într-un nou conflict între consorțiul de administratori judiciari și autoritățile locale, în contextul convocării adunării creditorilor din 24 octombrie 2025. În centrul disputei se află hotărârea de înlocuire a actualului consorțiu de administratori ALFA & QUANTUM Consulting SPRL, MAESTRO SPRL și INSOLVEIN SPRL cu un alte practician în insolvență, POA Insolvency SPRL, decizie pe care firmele vizate o contestă în instanță ca fiind nelegală, netransparentă și motivată politic.
Convocare fără documente și fără fundament: un vot majoritar, dar contestat
Potrivit documentației depuse la Tribunalul Timiș, la începutul lunii noiembrie 2025, creditorul Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a convocat adunarea creditorilor prin BPI nr. 22465/17.10.2025, indicând ca unic punct pe ordinea de zi analizarea propunerii de înlocuire a administratorului judiciar. Doar că „nota de fundamentare” — documentul esențial pentru justificarea unei astfel de măsuri — nu a fost publicată, nu a fost comunicată și nu a fost pusă la dispoziția consorțiului actual.
Prin lipsa acestui material, susțin administratorii, întreaga procedură a fost golită de transparență, iar creditorii au fost chemați să voteze „în orb”, fără argumente juridice sau economice clare.
Cu toate acestea, în ședința din 24 octombrie, AFM a obținut un vot favorabil în proporție de 77,09% din masa credală, ceea ce i-a permis să impună înlocuirea consorțiului actual cu POA Insolvency SPRL.
Firmele de insolvență: „Nu noi am generat datoriile — Primăria și autoritatea publică sunt responsabile”
Administratorii judiciari contestă vehement insinuarea că ar fi gestionat defectuos procedura. Ei invocă date publice, investigații penale și rapoarte oficiale care indică responsabilitatea directă a autorităților locale în acumularea pasivului COLTERM.
DNA, într-o investigație din 2022, a vizat lipsa achiziționării certificatelor de emisii pentru anul anterior deschiderii insolvenței, societatea fiind amendată cu peste 100 milioane de lei. Ancheta privea modul în care Primăria Timișoara și-a exercitat atribuțiile în raport cu societatea pe care o controla integral.
Tot în 2022, Curtea de Conturi a sesizat organele penale, apreciind că municipalitatea a generat prejudicii de peste 170 milioane lei prin lipsa măsurilor legale necesare evitării sancțiunilor de mediu.
“La începutul procedurii, AFM considera că Primăria Timișoara, deliberat, nu a luat măsuri pentru achiziționarea de certificate, în anul 2021 (anterior deschiderii procedurii insolvenței):
“Procurorii Direcția Națională Anticorupție au efectuat percheziții la sediul Primăriei Municipiului Timișoara într-un dosar care vizează lipsa achiziționării certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră de către COLTERM S.A. Societatea, deținută integral de municipalitate, a fost sancționată cu amenzi de peste 100 de milioane de lei pentru neîndeplinirea obligațiilor de mediu.” – Agenția Națională de Presă AGERPRES, 8 aprilie 2022
Această anchetă penală privește modul de exercitare a atribuțiilor de către autoritatea locală în raport cu societatea pe care o controlează, neasigurarea fondurilor pentru achiziția certificatelor EUA fiind cauza directă a sancțiunilor aplicate de Administrația Fondului pentru Mediu și, implicit, a creșterii pasivului debitoarei.
“Curtea de Conturi a României a sesizat organele penale cu privire la pasivitatea Primăriei Timișoara, apreciind că amenzile primite de COLTERM au fost cauzate de lipsa măsurilor legale din partea autorității locale. În raportul instituției de control se reține că neglijența în îndeplinirea atribuțiilor a condus la pierderi de peste 170 de milioane de lei.” – Pressalert.ro, 7 septembrie 2022
Rezultă că responsabilitatea pentru acumularea datoriilor înscrise în tabelul de creanțe nu revine administratorului judiciar, ci acționarului unic, care nu și-a executat obligațiile de finanțare, supraveghere și conformare la legislația de mediu.
Aceste date publice demonstrează că opoziția autorității locale față de demersurile administratorului judiciar – inclusiv acțiunile în anulare, recuperarea prejudiciilor și atragerea răspunderii persoanelor culpabile – constituie cauza reală a intervenției AFM în convocarea adunării creditorilor, și nu vreun pretins motiv procedural ori lipsă de performanță profesională”, de arată în documentul depus la instanță prin care se cere anularea hotărârii Adunării Creditorilor din 24 octombrie 2025 și înlocuirea consorțiului de practicieni în insolvență cu POA Insolvency SPRL.
Aceste elemente, arată administratorii, demonstrează că pasivul înscris în tabelul de creanțe nu poate fi imputat administratorului judiciar, ci autorității locale, care nu și-a îndeplinit atribuțiile de finanțare, supraveghere și conformare la legislația de mediu.
O decizie a creditorilor folosită ca „paravan”?
Consorțiul afirmă că opoziția autorităților locale față de acțiunile lui — inclusiv demersurile de recuperare a prejudiciilor și de atragere a răspunderii persoanelor vinovate — ar fi adevărata cauză pentru intervenția AFM în convocarea adunării creditorilor. Nu lipsa performanței profesionale, nu motive procedurale, ci presiunea politică și administrativă.
În consecință, hotărârea adunării nu ar trebui folosită, spun ei, „ca instrument de protecție pentru instituțiile sau persoanele aflate sub investigație penală”, mai ales într-o procedură definită prin lege ca egalitară, transparentă și concursuală.
“În consecință, contextul factual relevă o posibilă incidență a infracțiunilor de abuz în serviciu (art. 297 C.pen.), neglijență în serviciu și gestiune frauduloasă (art. 242 C.pen.), prin care au fost prejudiciate atât masa credală cât și interesul public al asigurării serviciului de termoficare. Acest element trebuie avut în vedere la analiza temeiniciei hotărârii adunării creditorilor, care nu poate fi folosită ca instrument de protecție pentru persoanele sau instituțiile aflate sub investigație penală”, se mai arată în documentul depus la Tribunalul Timiș.
Neconformități procedurale: convocare, reprezentare și vot
Dincolo de fundalul conflictului, administratorii ridică și critici punctuale privind legalitatea ședinței. Anume, convocarea nu a respectat cerințele de publicitate prevăzute de art. 48 din Legea insolvenței, ordinea de zi nu a fost justificată conform legi, materialele aferente punctelor supuse votului nu au fost comunicate creditorilor iar procesul-verbal consemnat ulterior în BPI ar figura ca rezultat al unei manifestări de forță din partea creditorilor bugetari majoritari, nu ca o decizie fundamentată pe criterii profesionale.
Într-o procedură în care transparența este esențială, aceste nereguli pot invalida întreaga hotărâre.
Consorțiul dar și alte părți păgubite au deschis acțiuni în instanță, cu acuzații grele, care au fost publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 25949 din 24 noiembrie 2025.
Concluzie, pe moment
Cazul COLTERM continuă să expună tensiunile dintre firmele de insolvență și autoritățile locale, într-un context în care responsabilitățile administrative și obligațiile legale se intersectează cu interese economice majore. În timp ce consorțiul actual acuză presiuni și o încercare de deturnare a procedurii, creditorii bugetari își exercită prerogativele legale pentru a schimba direcția procesului de reorganizare.
Rămâne ca instanța să stabilească dacă hotărârea adunării creditorilor a fost rezultatul unei proceduri corecte sau un act contestabil ce maschează responsabilități mult mai profunde.
Amenzi istorice, neglijență administrativă și pasiv acumulat sub ochii Primăriei
Datele publice arată că înainte de deschiderea procedurii de insolvență, COLTERM a acumulat amenzi masive pentru neîndeplinirea obligațiilor de mediu, în special pentru neachiziționarea certificatelor de emisii. Investigațiile DNA și rapoartele Curții de Conturi au vizat modul în care autoritatea locală și-a exercitat atribuțiile față de societatea pe care o controla integral.
În spațiul public s-a vorbit constant despre peste 100 de milioane de lei în amenzi aplicate de AFM și despre prejudicii totale ce depășesc 170 milioane lei, rezultate din lipsa măsurilor legale pentru evitarea sancțiunilor. Firmele de insolvență subliniază că aceste sume — care reprezintă o parte semnificativă din pasivul societății — nu au nicio legătură cu activitatea administratorului judiciar, ci cu deciziile (sau indeciziile) administrației locale.
Promisiuni s-au făcut multe din 2020 de către administrația USR a Timișoarei, însă soluțiile sunt puține și fără efect, astfel că bilanțul administrației Fritz în dosarul COLTERM este unul negativ.
În plan politic, COLTERM a reprezentat una dintre cele mai dificile teme ale administrației Fritz. Campania și începutul de mandat au fost marcate de promisiuni ferme privind reformarea companiei, investiții în echipamente noi și o „schimbare de paradigmă” în gestionarea energiei termice.
Totuși, realitatea ultimilor ani a arătat un alt tablou: amenzi uriașe neplătite sau plătite cu întârziere, lipsa unei strategii coerente de achiziție a certificatelor EUA, blocaje administrative repetate, decizii pripite urmate de rectificări și o relație tensionată atât cu sindicatele, cât și cu propria aparatură tehnică.
Firmele din consorțiu consideră că hotărârea de înlocuire a lor nu reprezintă altceva decât o intervenție a statului în favoarea administrației locale, menită să estompeze responsabilitatea politică pentru situația actuală a COLTERM.
„Opoziția noastră față de inacțiune și față de prejudiciile istorice nu a fost tolerată”, sugerează, în esență, administratorii, care reclamă că votul AFM din 24 octombrie a fost folosit pentru a instala un administrator mai „convenabil”, într-un moment în care anchetele și presiunea publică asupra Primăriei redevin intense.
COLTERM – o bombă cu ceas între tehnic și politic
Criza COLTERM nu mai este de mult doar o problemă de insolvență. Este un caz-școală despre cum deciziile sau indeciziile politice pot destabiliza un serviciu public esențial. Iar astăzi, disputa dintre firmele de insolvență și autorități nu face decât să arate cât de fragile sunt echilibrele dintre interesele economice, presiunile politice și obligațiile legale.
CITEȘTE ȘI: Parlamentul European cere limită de vârstă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale
În final, instanța va decide dacă votul din 24 octombrie a fost legal sau nu. Însă, indiferent de soluția juridică, un lucru rămâne cert: COLTERM este victima unui lung șir de erori politice și administrative, iar pierderile nu se măsoară doar în milioane de lei, ci și în încrederea publicului într-o administrație care a promis mult, dar a livrat puțin.
